„Clovn cu unghii date cu ojă”. Derapaje homofobe pe seama dirijorului de la Concertul de Anul Nou de la Viena / „O lume întreagă îl aplaudă, la noi curge veninul”

Zeci de postări, în special pe Facebook, dezbat sexualitatea dirijorului Concertului de Anul Nou de la Viena, Yannick Nézet-Séguin.

Multe au fost reacții la o postare virală a fostului jurnalist Robert Turcescu, care a scris: „Clovnul ăla de dirijor cu unghii date cu ojă”, alături de o înjurătură. „Nu au instrumentele să-l înțeleagă, așa că îl reduc la bârfă”, a scris realizatorul radio Vlad Craioveanu, unul dintre cei care au reacționat la mesajul lui Turcescu. Într-o postare de pe Facebook de joi, Robert Turcescu a scris, referindu-se la Concertul de Anul Nou de la Viena și la dirijorul Yannick Nézet-Séguin: „Cum se uitau muzicienii din orchestră la clovnul ăla de dirijor cu unghii date cu ojă! Tu-vă-n aripă”. După postarea care a strâns 3,4 mii de reacții și peste 1.300 de comentarii, multe persoane au scris în mediul online începând să critice concertul, o parte dintre ei argumentând că promovează comunitatea LGBTQ.

În cursul zilei, subiectul a devenit viral, cu zeci de postări pe acest subiect în online-ul românesc. Florin Ristei: „Au aflat mulți oameni ce e ăla un dirijor” O reacție a avut și cântărețul Florin Ristei, în prezent coprezentator al emisiunii „Neața cu Răzvan și Dani”. „Să privim şi partea bună: zilele astea, au aflat mulți oameni ce e ăla un dirijor, o orchestră, şi poate au văzut şi două-trei poze cu Sala de Aur din Musikverein.

Ce ironie! Sala de Aur.

P.S.

Vedeți că la ora 8 se difuzează pe Radio România Cultural legendarul concert Queen de pe Wembley din ‘86.

Cu Freddy Mercury, care era gay.

AUR”, a scris Florin Ristei, pe contul său de Facebook. Anca Alexandrescu: „Nimic nu va mai fi cum a fost…” Anca Alexandrescu, fosta candidată AUR la Primăria Capitalei, care s-a întors la pupitrul de moderatoare a postului Realitatea Plus, a avut și ea un mesaj, dar mai voalat. „Nu m-am uitat la Concertul de la Viena.

Dar mi-aș dori un concert la București… Am citit multe opinii! De ce vă certati din prima zi a anului? Lucrurile sunt clare! Nimic nu va mai fi cum a fost… M-am uitat însă cu interes și preocupare (ca sa nu spun îngrijorare) la „inaugurarea” lui Mamdani la New York! Va fi un an interesant! P.S.

Am auzit ca e foame mare de bani la Guvern! Știe cineva cum se calculează valoarea caselor pentru impozitare?”, a scris Anca Alexandrescu pe Facebook. Vlad Craioveanu: „Atât au reținut.

Nu muzica.

Nu orchestra.

Nu rafinamentul unui eveniment care ține Europa laolaltă de zeci de ani” Realizatorul matinalului de la DigiFM, Vlad Craioveanu, a scris, tot pe Facebook, că a aflat vineri dimineața că „a explodat un scandal”: „Nu despre război.

Nu despre economie.

Nu despre educație.

Nu.

Scandalul era că la concertul de Anul Nou de la Viena dirijorul era gay.

Și avea unghiile date cu ojă”. „Atât au reținut.

Nu muzica.

Nu orchestra.

Nu rafinamentul unui eveniment care ține Europa laolaltă de zeci de ani.

Nu tensiunea artistică, nu emoția, nu tradiția.

Pentru unii, concertul a fost artă.

Pentru ei, a fost un control de identitate”, a scris Vlad Craioveanu. El spune că oamenii nu au nicio problemă dacă un om e „prost, hoț, trădător sau rasist”, pentru că „astea sunt acceptabile, negociabile, chiar admirabile uneori: „Dar să fii gay? Acolo se rupe filmul.

Nu contează ce știi.

Nu contează ce faci.

Nu contează ce construiești.

Contează doar dacă te încadrezi în tiparul lor fragil de «normal»”. „Pentru că nu e vorba despre morală.

E vorba despre frică.

Un prost nu îi amenință.

Un hoț le seamănă.

Un trădător e «de-ai noștri».

Dar un om care e liber, asumat și diferit? Asta îi sperie”, consideră Vlad Craioveanu. El spune că cei care critică Concertul de Anul Nou de la Viena doar pentru presupusa sexualitate a dirijorului sunt „complet paraleli cu actul artistic”. „Nu au instrumentele să-l înțeleagă, așa că îl reduc la bârfă.

Nu pot judeca valoarea, așa că atacă existența.

Și atunci apare absurdul absolut: un om poate fi orice, numai să nu fie el însuși.

Iar dacă după un concert de asemenea calibru singurul lucru cu care ai rămas e orientarea sexuală a dirijorului, problema nu e pe scenă.

Problema e în fotoliu”, a concluzionat Vlad Craioveanu. Florin Negruțiu, despre Concertul de Anul Nou de la Veneția: „O gură de aer proaspăt” Jurnalistul Florin Negruțiu a spus joi despre Concertul de Anul Nou de la Viena că „e o gură de aer proaspăt într-un peisaj media în care vulgaritatea, urletele și poalele-n cap fac din păcate de multe ori audiență”. Negruțiu a revenit și vineri asupra subiectului și a distribuit un articol din Republica, semnat de Luminița Aldea, care spune că în timp ce o lumă întreagă „a fost fascinată de frumusețea concertului” o parte dintre români „au dezlănțuit jihadul” împotriva dirijorului Yannick Nézet-Séguin. „Dirijorul canadian Yannick Nézet‑Séguin (foto) a oferit o prestație excepțională, dar și unică în cadrul Concertului de Anul Nou de la Viena 2026.

De mult timp, anul începe cu această manifestare muzicală clasică din lume.

Atipic a fost anul acesta că, la sfârșitul concertului, auditorul complet vrăjit de dirijor a scos telefoanele pentru fotografii și filmări.

O lume întreagă a fost fascinată de frumusețea concertului.

Presa din lumea întreagă a lăudat prestația artistică a dirijorului”, se arată, printre altele, în textul din Republica. „Și ce fac o parte dintre români? Nu toți, doar o parte – suveraniștii, auriștii, credincioșii absoluți, care ar ucide în numele credinței lor pe cei care nu sunt ca ei, nu cred ca ei, nu respiră ca ei.

Au aflat că dirijorul e homosexual și au dezlănțuit jihadul împotriva lui.

În timp ce o lume întreagă și civilizată îl aplaudă, la noi curge veninul, înjurăturile, execuțiile virtuale.

Mulțumesc Domnului că sunt doar virtuale”, a scris Luminița Aldea. Ea a mai scris că, deși știe că este „în zadar”, trebuie să precizeze că „dirijorul nu a apărut la concertul de Anul Nou pentru că este altfel decât majoritatea”. „Nu acesta este criteriul de a accede în sferele înalte ale artei, deși suveraniștii& auriștii& fanaticii cred asta, ci pentru că este un artist excepțional, cu o carieră în spate manifestată în cele mai înalte instituții ale lumii în domeniu și nici nu o să rămână în istoria artei pentru că a aparținut unei minorități sexuale, ci pentru că este un artist desăvârșit”, conform articolului de pe Republica. Concertul de Anul Nou de la Viena Concertul de Anul Nou de la Viena este unul dintre cele mai urmărite evenimente muzicale din lume, fiind transmis anual în zeci de țări și urmărit de milioane de telespectatori.

În România, evenimentul a fost difuzat în direct de Televiziunea Română. Pentru prima dată, în acest an, un dirijor a coborât în public şi a înconjurat grandioasa Musikverein cu bagheta în mână în timpul Marşului lui Radetzky.

Spectatorii, entuziasmaţi, au imortalizat momentul cu telefoanele, „încălcând” eticheta clasică a unui asemenea eveniment. Programul energic şi multifaţetat al Concertului de Anul Nou 2026, care a fost transmis de Televiziunea Română, a inclus în principal lucrări ale membrilor dinastiei Strauss, dar şi compoziţii de Carl Michael Ziehrer, Joseph Lanner, Franz von Suppè şi Hans-Christian Lumbye. Din orchestra vieneză a făcut parte și Adela Frăsineanu, violonistă de origine română. Cine este Yannick Nézet-Séguin Yannick Nézet-Séguin, în vârstă de 50 de ani, este un dirijor de renume internațional.

Dirijorul canadian a urcat pentru prima dată pe podiumul Concertului de Anul Nou de la Viena. El este director muzical al Operei Metropolitane din New York din 2018, director muzical al Orchestrei din Philadelphia din 2012 şi conduce Orchestra Metropolitană din Montreal de 25 de ani.

De asemenea, este dirijor onorific al Orchestrei Filarmonice din Rotterdam, unde a fost dirijor principal între 2008 şi 2018. Nézet-Séguin are o relaţie strânsă de mai bine de 15 ani cu Filarmonica din Viena, pe care a dirijat-o în premieră în 2010. Pe lângă capodoperele dinastiei Strauss, Nézet-Séguin a introdus în programul orchestrei vieneze la 1 ianuarie cinci lucrări care au fost interpretate pentru prima dată la un concert de Anul Nou. Între ele, două partituri scrise de compozitoarele Josephine Weinlich şi Florence Price: polka mazur Sirenen Lieder, scrisă în vara anului 1868 pentru debutul propriei orchestre feminine pe care compozitoarea austriacă a fondat-o la vârsta de 20 de ani şi pe care a dirijat-o de la pupitrul primei viori, la fel ca Johann Strauss. În schimb, „The Rainbow Waltz” de Florence Price a fost compusă iniţial pentru pian şi redescoperită abia în 2009, împreună cu numeroase alte manuscrise ale acestei compozitoare de culoare, care în ciuda segregării şi rasismului a reuşit să se impună la începutul secolului al XX-lea ca prima compozitoare afro-americană recunoscută