România, campioană în reciclare, dar pentru unii români cei 50 de bani sunt esențiali. Povestea din spatele succesului

Într-un sat transilvănean, într-o zi obişnuită de toamnă, o femeie de 51 de ani strânge un sac cu sticle PET goale, doze de aluminiu şi borcane de sticlă — de la gospodăria ei şi de la o altă familie — şi merge să le predea la magazinul local. Pentru ea, acest ritual săptămânal a devenit parte din viaţa de zi cu zi.

În acest timp, la nivel naţional, România traversează o transformare majoră: un sistem de colectare-returnare a ambalajelor de băuturi — intrat în funcțiune în noiembrie 2023 — a reuşit să mobilizeze milioane de oameni și să aducă rate de colectare record. În doar doi ani, ce părea imposibil — ieșirea din coada clasamentului european al reciclării — începe să se realizeze. O poveste de la sat: Cât valorează 50 de bani În satul transilvănean, femeia — care adună ambalajele goale – spune despre activitatea ei: „Acoperă mâncarea pentru cei șapte pisici ai mei”, iar un alt fragment atribuit ei spune: „E un sistem grozav, toată lumea din satul nostru îl folosește, mereu e coadă la magazin”. În felul acesta, un gest simplu — returnarea ambalajelor — devine o sursă modestă de venit, dar și o rutină socială în comunități mici. Acest exemplu personal reflectă, de fapt, o realitate națională: milioane de români — din orașe și zone rurale — s-au adaptat rapid la sistemul de garanție-returnare (DRS/SGR), transformând ceea ce era considerat „gunoi” în resursă reciclabilă și aducând un plus real de materie primă pentru reciclare. Cum funcționează sistemul de reciclare şi cine îl gestionează Sistemul presupune că, la cumpărarea unei băuturi în ambalaje primare nereutilizabile (PET, sticlă sau metal), consumatorul plătește o garanție de 0,50 lei. Ulterior, după ce ambalajele sunt consumate, acestea pot fi returnate — curate și în formă originală — la magazinele care vând astfel de produse. De obicei, punctul de colectare este acelaşi magazin de unde a fost cumpărat produsul. Administratorul programului este RetuRO, o companie „not-for-profit” creată într-un parteneriat public-privat: cu acţionari privați (asociații de producători de băuturi și retaileri) și cu statul (prin Ministerul Mediului). Schema să fie simplă și transparentă: la returnare, consumatorul primește înapoi garanția — fie în numerar, fie sub forma unui voucher valabil în magazin. Magazinele care vând astfel de băuturi sunt obligate să accepte ambalajele returnate — fie prin automate (RVM — Reverse Vending Machines), fie manual — iar sistemul oferă stimulente financiare acestor comercianți. Toate profiturile generate de sistem — din garanții neridicate, taxă de administrare, vânzarea materialelor reciclate etc. — sunt reinvestite exclusiv în dezvoltarea și extinderea rețelei și a sistemului. De la coada clasamentului european la recorduri de colectare La momentul lansării sistemului, România figura printre statele cu cele mai scăzute rate de reciclare din UE. Însă, în doar doi ani de la start, evoluția este dramatică. Potrivit celor mai recente date — până în octombrie 2025 — au fost colectate aproximativ 7,9 miliarde de ambalaje de băuturi, iar materialele rezultate — PET, aluminiu și sticlă — depășesc 550.000 de tone predate reciclătorilor. În primele 8 luni ale anului 2025, au fost returnate ~3,6 miliarde ambalaje, echivalentul a peste 255.000 de tone de material reciclat. În luna septembrie 2025, rata de returnare pentru PET, aluminiu și sticlă a depășit 90% — pentru a doua lună la rând.

În acel interval, s-au colectat peste 507 milioane ambalaje, reprezentând 94% din totalul pus pe piață. Ritmul de creștere este constant: doar în martie 2025, s-au returnat ~348,8 milioane ambalaje, adică peste 32.100 tone de materiale reciclabile.

Nouăzeci și douăsprezece de noi RVM-uri au fost instalate în ultima lună, extinzând rețeaua de colectare automată. Aceste cifre transformă sistemul într-unul dintre cele mai rapide și eficiente programe de reciclare din Europa. Impact social, economic și ecologic Pentru persoanele precum femeia din satul transilvănean, sistemul oferă o sursă suplimentară de venit — oricât de modestă — care contează în viața de zi cu zi. În multe comunități rurale și orașe, colectarea ambalajelor prin garanție-returnare a devenit un obicei acceptat, iar cozi la magazinele de predare sunt tot mai frecvente. Din perspectiva reciclării și economiei circulare, volumul uriaș de materiale colectate (sute de mii de tone) reduce semnificativ cantitatea de deşeuri care s-ar fi îndreptat spre gropile de gunoi sau ar fi poluat mediul. Sistemul permite reintroducerea PET-ului, sticlei și aluminiului în circuitul industrial, contribuind la economisirea de resurse și energie. De asemenea, infrastructura creată (centre de sortare, RVM-uri, logistică, sistem de urmărire a ambalajelor) creează locuri de muncă, stimulează economia locală și implică atât producători, retaileri, cât și consumatori, într-un efort comun. Cum s-a implementat sistemul: logistică, tehnologie și mobilizare socială Implementarea programului a presupus un efort logistic și organizatoric semnificativ.

În plus față de construcția centrelor de sortare și a punctelor de colectare, a fost dezvoltat și un sistem informatic de urmărire și trasabilitate a ambalajelor — ceea ce permite să se știe exact câte sticle au fost puse pe piață și câte s-au întors la reciclare. Participarea retailerilor a fost esențială: micile magazine din sate și lanțurile comerciale din orașe sunt obligate să accepte returnările și au stimulente financiare pentru a procesa ambalajele — manual sau automat. Mai mult, o campanie publică de informare — cu simboluri culturale, cum ar fi dansul tradițional românesc (hora) — a urmărit să transmită ideea de responsabilitate colectivă: fiecare cetățean, indiferent unde locuiește, are un rol în reducerea deșeurilor și protejarea mediului. Conform reprezentanților RetuRO, sistemul este „fully integrated” și de la zero a ajuns la o rețea vastă, cu logistică avansată și capacitate de procesare care rivalizează cu cele mai bune sisteme din lume. Limite actuale și perspective: ce urmează după PET-uri și doze Deși rezultatele sunt impresionante, ambalajele de băuturi (PET, metal, sticlă) reprezintă doar o parte din totalul deșeurilor generate anual.

Mulți specialiști avertizează că, deși DRS/SGR este un pas important, el nu rezolvă singur problema totală a deșeurilor. În acest sens, există deja planuri de extindere a sistemului: nu doar pentru băuturi, ci și pentru alte tipuri de ambalaje — stagii vehiculate de autorități și de organizații de mediu. De asemenea, menținerea ratei ridicate de colectare și reciclare necesită întreaga infrastructură să rămână funcțională — centre de sortare, RVM-uri, rețeaua de retail, logistică — dar și susținerea implicării civice. România, un model de transformare Povestea femeii din satul transilvănean — care returnează sticle săptămânal pentru a câștiga câțiva lei — pare minoră la prima vedere.

Însă, luată la scară națională, aceasta reflectă o schimbare profundă în modul în care România gestionează deșeurile și reciclabilele: de la abandon, ignorare, ratări, la implicare colectivă, responsabilitate și sustenabilitate. Sistemul de garanție-returnare — implementat de RetuRO — a transformat mentalități, a creat infrastructură, a mobilizat retaileri, producători și consumatori, și a generat rezultate care până nu demult păreau imposibile: miliarde de ambalaje colectate, sute de mii de tone reciclate, rate de returnare de peste 90%. Rămâne de văzut dacă această transformare va putea fi extinsă și la alte categorii de deșeuri — și dacă România va reuși să mențină ritmul. Cert este însă că, după ani de decalaj față de media europeană, țara noastră a găsit, într-un timp scurt, un instrument eficient pentru a reduce deșeurile și a construi o economie mai circulară.