Răspunsul CSM la documentarul Recorder. Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns la un chestionar acuză „o campanie publică împotriva justiției” / Parlamentul, învinuit pentru problemele din justi

„Prescripția răspunderii penale nu poate fi imputată judecătorilor, ci în primul rând pasivității legislativului”, acuză CSM într-o analiză preliminară publicată marți pe baza unui chestionar completat de judecători. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat marți rezultatele primei centralizări de răspunsuri din chestionarul adresat judecătorilor și a spus că peste 98% „au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției”.

Invocând răspunsurile primite, CSM mai menționează, printre altele, că „prescripția răspunderii penale nu poate fi imputată judecătorilor, ci în primul rând pasivității legislativului”. Luni, CSM anunțase că la chestionarul lansat după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată” au răspuns 2.583 de judecători, reprezentând o pondere de 56,5% din corpul activ. „Chestionarul a inclus un număr de 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise (text liber).

Totodată, nu a fost obligatorie completarea tuturor răspunsurilor având în vedere că unele ipoteze nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în raport de specializarea acestora sau de situațiile punctuale care făceau obiectul întrebărilor”, a explicat CSM în comunicatul de marți. Forul a spus că „datele prezentate sunt preliminare, fiind rezultatul unei prime centralizări și al unei analize de ansamblu realizate pe baza parcurgerii integrale a celor trei zone de răspunsuri libere”. „Într-o etapă ulterioară, se va realiza o analiză de detaliu și o clasificare extinsă, care să țină seama de toate nuanțele și particularitățile aspectelor semnalate în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise”, se mai arată în comunicat. „O campanie publică împotriva justiției” CSM spune că „judecătorii au resimțit campania publică împotriva justiției desfășurată în ultimul an”, precum și că aceștia „susțin reacțiile publice ale CSM la campania desfășurată”. „Datele indică faptul că reacțiile publice ale CSM au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind unul foarte redus raportat la numărul de respondenți”, susține CSM. Un număr de 192 dintre respondenți, reprezentând o pondere de 8,4%, au spus că au fost înlocuiți dintr-un complet de judecată, în timp ce 2.081, sau 91,6%, au spus că nu au fost înlocuiți.

Doar 31 dintre cei înlocuiți „au arătat că au fost înlocuiți fără acordul acestora”. „Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar.

Totodată, 3 judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanță, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acțiune”, mai notează CSM. „Pasivitatea Parlamentului”, indicată drept principala cauză a prescripțiilor CSM susține că în răspunsurile la chestionar „pasivitatea Parlamentului” a fost indicată drept principala cauză a prescripției răspunderii penale. „Percepția judecătorilor este că principala cauză care a condus la aceste situații în care se constată intervenită prescripția răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului.

În același timp, constituie cauze semnificative durata urmăririi penale și deciziile pronunțate de către Curtea Constituțională”, se mai arată în comunicatul CSM. CSM spune că „judecătorii au perceput ca fiind pe ultimul loc motivul referitor la modificările nelegitime sau nejustificate aduse componenței completului, aspect care întărește concluzia privind generalizarea și formarea unei percepții greșite în rândul publicului, percepție ce are ca efect decredibilizarea justiției”. „Probleme ale sistemului de justiție” CSM susține că „volumul de activitate este principala problemă sistemică pe care o resimt judecătorii”. „Într-o proporție covârșitoare judecătorii au apreciat că volumul ridicat de activitate și lipsa normării activității reprezintă probleme reale ce afectează în mod direct actul de justiție”, a mai scris CSM. Un număr de 1.808 judecători au completat și câmpul în care puteau să indice „până la trei probleme reale ale sistemului judiciar care sunt insuficient abordate, ordonate în funcție de importanță”.

Principalele cinci subiecte au fost schema insuficientă/neocupată, volumul de activitate, necesitatea normării activității, legislația ce afectează actul de justiție, respectiv sediile necorespunzătoare.