valorile aerului au depășit limitele de siguranță

Niveluri periculoase de poluanți Acumularea de poluanți(particule fine PM2.5 și PM10, dar și oxizi de azot sau dioxid de sulf) a atins niveluri periculoase, începând cu primele ore ale nopții și accentuarea spre dimineață.

Acesta este un tipar clasic pentru poluarea urbană, mai ales în sezonul rece. În aceste condiții, în special în nopțile senine și fără vânt, se formează adesea inversii termice.

Un strat de aer rece și dens rămâne blocat la nivelul solului, iar deasupra lui se află un strat de aer mai cald.

Acest „capac” meteorologic împiedică dispersia verticală a poluanților, care se acumulează în stratul de aer rece de la sol.

Vântul este un factor esențial în dispersia poluanților.

O atmosferă calmă permite acumularea acestora. În timp ce condițiile meteo (inversiunea termică, lipsa vântului) sunt factori facilitatori care permit acumularea poluanților, ele nu sunt singurele cauze.

Graficele senzorilor sugerează „surse punctuale de poluare extremă”, care nu sunt specifice traficului rutier ci care au legătură cu încălzirea rezidențială și arderile de deșeuri. Harta senzorilor s-a înroșit Harta senzorilor din București a devenit roșie încă de la ora 04.00, când cele mai afectate zone fiind centrul și nordul orașului. Unul dintre punctele de monitorizare, situat în apropierea Parcului Nicolae Iorga și Calea Victoriei, a înregistrat valori constante de peste 100 µg/m³ pentru particulele PM2.5, cu un vârf de 150 µg/m³, fiind depășită de șase ori limita medie zilnică de 25 µg/m³ recomandată de legislația națională și de zece ori recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Clădirile înalte, dispuse de-a lungul străzilor înguste, acționează ca niște pereți, formând un fel de „canion”.

Acest design urban împiedică circulația liberă a aerului, atât pe orizontală, cât și pe verticală.

Vântul nu poate pătrunde eficient pentru a dispersa poluanții. Așa cum precizam, inversiunea termică acționează ca un „capac” deasupra orașului, blocând poluanții la nivelul solului.

În combinație cu efectul de canion urban, acest „capac” devine și mai eficient în a „sigila” aerul poluat în spațiile dintre blocuri.

Faptul că nu au existat fluctuații majore care să indice o dispersie confirmă această blocare. Dacă există și surse punctuale de poluare (cum ar fi arderea deșeurilor, încălzirea rezidențială cu combustibili solizi), poluanții emiși nu au unde să se ducă.

Ei se acumulează continuu, crescând concentrațiile la niveluri extrem de ridicate, exact acolo unde locuiesc și se deplasează oamenii. Val de aer toxic Consecințele pentru sănătate sunt serioase.

Locuitorii din aceste zone sunt expuși direct și pe termen lung la concentrații periculoase de particule fine (PM2.5, PM10), oxizi de azot, compuși organici volatili și alte substanțe toxice. Aceste concentrații ridicate pot duce la probleme respiratorii acute (crize de astm, bronșite), iritații ale ochilor și gâtului, dar și la efecte pe termen lung, cum ar fi boli cardiovasculare, cancer pulmonar și probleme neurologice.

Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente sunt deosebit de vulnerabile. În zona de nord, un senzor amplasat pe strada Elena Văcărescu, în apropierea Parcului Herăstrău și a zonei Băneasa, a detectat o activitate neobișnuită între orele 03:00 și 04:00 dimineața.

Graficul înregistrat arată „țepi” de poluare, cu valori care au urcat brusc până la 600 µg/m³. Nici cartierele din sudul Bucureștiului nu au fost scutite de valul de aer toxic.

Monitorizările din zona Berceni și Popești-Leordeni indică prezența particulelor PM2.5 la valori cuprinse între 66 și 79 µg/m³. „Statul ne minte cu nerușinare” Bucureștiul a devenit un laborator al eșecului de stat în materie de protecție a mediului.

Aerul este otrăvit.

Nu doar de fum, ci mai ales de indiferență.

În ultimele luni, Capitala a fost acoperită de nori groși de fum proveniți din incendieri necontrolate și arderi ilegale de deșeuri în Pantelimon, Colentina, Sintești și Glina, scrie Cătălin Dima în Libertatea. În noaptea de 23 spre 24 septembrie 2025, incendiul de la fostul depozit Antrefrig, aflat în Sectorul 2, a acoperit orașul cu un nor toxic vizibil din toate cartierele estice.

Senzorii independenți Aerlive și uRADMonitor au indicat valori de peste 400 µg/m³ PM2.5, de aproape opt ori limita admisă de Uniunea Europeană, în timp ce senzorii oficiali ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului raportau abia „depășiri moderate”.