au solidarizat în urma atacurilor împotriva Recorder. „Am fost copleșiți”

„Am fost copleșiți de avalanșa de semnături, motiv pentru care prelucrarea lor și actualizarea listei de semnatari au mers destul de greoi”, a reacționat miercuri seară Emilia Șercan, după ce jurnaliștii mai multor redacții din România, reprezentanți ai societății civile și ONG-uri, s-au solidarizat, într-un gest fără precedent, și au condamnat atacurile recente lansate la adresa redacției Recorder. Mii de jurnaliști au semnat, în cursul zilei de miercuri, o scrisoare deschisă în care au fost denunțate atacurile venite din partea unor instituții ale statului și ale unor televiziuni în urma publicării documentarului „Justiție Capturată”. „La această oră – 22:25 (miercuri seară, n.r.) – lista adună peste 4.600 de semnături, o nouă actualizare urmând să fie făcută în cursul zilei de mâine. (….) Numărul semnatarilor scrisorii de susținere a redacției Recorder, în fața atacurilor venite din interiorul justiției și din partea unei părți a presei, ne-a luat prin surprindere pe noi, micul grup care ne-am ocupat de realizarea ei”, a scris Emilia Șercan, într-un mesaj publicat pe pagina ei de Facebook. „Mulțumim tuturor, din nou, pentru solidaritatea arătată colegilor de la Recorder! Grupul de inițiativă a fost format din Mona Dîrțu, Codruța Simina, Ovidiu Vanghele, Ciprian Ciocan și subsemnata”, a precizat jurnalista de la PressOne. Protest public față de atacurile „repetate și agresive” la adresa Recorder În scrisoarea deschisă, semnatarii au condamnat atacurile lansate la adresa redacției Recorder de unele instituții ale statului și de unele televiziuni care „urmăresc promovarea unor teorii ale conspirației și discreditare”. Inițiatorii vorbesc de atacuri inclusiv din rândurile autorității judecătorești. „Asaltul din ultima săptămână asupra redacției Recorder – materializat prin insinuări, invective și insulte – este, în mod fundamental, un asalt asupra unei întregi profesii”, se arată în scrisoare, care vorbește despre rolul central al profesiei de jurnalist, „de-ai informa pe cetățeni cu privire la modul în care persoanele care dețin funcții publice își exercită atribuțiile”. „Considerăm deosebit de grave acuzațiile făcute la adresa muncii jurnaliștilor Recorder în conferința de presă organizată de Curtea de Apel București (CAB), precum și pe cele din comunicatul Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”, mai scrie în document. În scrisoare se reamintește momentul din ședinta extraordinară de la CAB, când conducerea Curții s-a referit la investigația Recorder, acuzând că aceasta ar fi parte dintr-o „campanie de destabilizare a puterii judecătoreşti”, pe care o vede drept o „instigare publică împotriva ordinii constituționale”. Mai mult, Liana Arsenie, președinta CAB, a formulat aceeași acuzație gravă și la adresa Televiziunii Române – instituție publică ce a redifuzat documentarul Recorder „Justiție capturată”. Afirmații din același registru au fost făcute și într-un comunicat de presă dat publicității de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, spun semnatarii scrisorii. „Discursul autorității judecătorești la adresa jurnalismului practicat de redacția Recorder – un jurnalism exercitat, și în acest caz, exclusiv în serviciul public – s-a manifestat într-un registru nemaiîntâlnit în întreaga istorie a sistemului judiciar”, conform scrisorii. Linkul unde poate fi semnată scrisoarea de către persoanele care doresc poate fi accesat AICI. Reacția CNA Ulterior în cursul zilei de miercuri, Consiliul Național al Audiovizualului a ieșit public într-un comunicat de presă și a anunțat că „analizează” emisiunile indicate de autorii scrisorii. În comunicatul transmis de CNA, instituția își reafirmă „rolul și angajamentul de a proteja libertatea de exprimare și libertatea presei, precum și dreptul publicului la o informare corectă și pluralistă”.

Astfel, Consiliul a transmis că susține „ferm” presa din România, iar „investigațiile jurnalistice, inclusiv cele critice la adresa autorităților publice, reprezintă un element esențial al unei democrații funcționale”. „CNA nu evaluează temeinicia probelor sau conținutul editorial al unei investigații, nu se substituie instanțelor de judecată și nu cenzurează jurnalismul de investigație.

Rolul nostru este să verificăm modul în care serviciile media audiovizuale respectă obligațiile legale privind informarea corectă, prezentarea faptelor cu bună-credință, asigurarea pluralismului opiniilor și a dezbaterii echilibrate”, a precizat CNA. Instituția de reglementare a audiovizualului a explicat, însă, că poate interveni prin autosesizare sau în urma unor sesizări primite, dar este obligat să respecte proceduri formale, termene legale, dreptul la apărare al radiodifuzorilor și principiul proporționalității sancțiunilor. În prezent, emisiunile reclamate în spațiul public ca fiind dezinformări la adresa Recorder sunt deja analizate, a adăugat CNA.