De ce reținem mai degrabă gândurile și experiențele negative? Nu e vina ta, ține de evoluție!

De ce ne putem aminti, în detaliu, o gafă făcută acum zece ani, dar uităm cu ușurință un compliment primit chiar zilele trecute? Explicația se află în modul în care este construit creierul uman, spun oamenii de știință. Acesta reține mai puternic experiențele negative decât pe cele pozitive.

Mai mult, această tendință este adesea amplificată de un mecanism psihologic prin care interpretăm chiar și situațiile neutre într-o lumină pesimistă. Specialiștii explică faptul că nu este vorba despre o trăsătură de personalitate, ci despre o moștenire.

Pentru strămoșii noștri, identificarea rapidă a unui pericol putea face diferența dintre viață și moarte.

Un sunet suspect sau urme de prădător necesitau atenție, în timp ce lucrurile plăcute aveau un impact mult mai mic asupra supraviețuirii. Astfel, creierul a învățat să prioritizeze informațiile negative, un reflex care se manifestă și astăzi, când reacționăm exagerat la critici, respingeri sociale sau incertitudini, scrie Forbes. Cercetările arată că amigdala, zona cerebrală responsabilă cu procesarea emoțiilor, se activează mult mai intens în fața stimulilor negativi.

De aceea, un comentariu neplăcut poate cântări mai mult decât cinci aprecieri sincere, iar o greșeală minoră se poate transforma într-o amintire care ne urmărește ani întregi. Un cerc vicios de care ar trebui să fim conștienți Psihologii vorbesc și despre aversiunea față de pierdere: la nivel emoțional, o pierdere simțită sau o critică provoacă un impact mult mai puternic decât un câștig sau o laudă. Problema este că aceste mecanisme pot declanșa cercuri vicioase.

Gândurile negative repetate activează răspunsul la stres, cresc nivelul de cortizol și sensibilizează creierul la noi semnale de pericol, chiar și atunci când acestea nu există.

Studiile arată că tendința de a retrăi mental situații neplăcute crește vulnerabilitatea la anxietate și depresie. Există și vești bune, însă! Aceste tipare pot fi întrerupte.

Tehnicile de mindfulness ajută la observarea gândurilor fără a judeca, iar concentrarea intenționată asupra momentelor pozitive poate contracara în timp panta negativă. Exercițiile de recunoștință, scrierea unor liste zilnice cu lucruri bune sau păstrarea în atenție timp de câteva secunde a unui moment plăcut îmbunătățesc activitatea zonelor cerebrale asociate bunăstării.

Totodată, strategiile de „reîncadrare cognitivă” specifice terapiei CBT pot reduce interpretările catastrofice și pot readuce echilibrul emoțional.