Cele două opțiuni ale premierului de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri, cerută de investitorii străini

Prim-ministrul Ilie Bolojan a spus miercuri că sunt analizate două variante, la solicitarea investitorilor străini, de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri. Prima are în vedere reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. A doua variantă de lucru vizează eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. Bolojan spune că „în perioada imediat următoare” va decide ce se va întâmpla cu impozitul minim pe cifra de afaceri și cu salariul minim Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în contextul consultărilor guvernamentale pentru legislația necesară pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026. Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, subliniind că introducerea acestuia a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economia românească. Prim-ministrul a precizat că vor fi analizate toate argumentele, atât din perspectivă economică, cât și socială, iar în perioada imediat următoare vor fi luate decizii cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim, reforma administrativă, conform unui comunicat al Guvernului.

Aceste decizii vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, cu un obiectiv clar de încadrare în ținta de deficit bugetar de 6,4% din PIB. Ce cer investitorii străini Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini au subliniat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.

De asemenea, „au arătat deschiderea de a contribui cu studii și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și, în perspectivă, pentru construirea unui model economic competitiv care să ducă România la o nouă etapă de dezvoltare”, conform Guvernului. Încă din luna aprilie, The Tax Institute, un think tank format din avocați specializați pe zona fiscală, consultanți fiscali, și experți în domeniul investițiilor au cerut Guvernului anularea „urgentă” a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), după ce au analizat într-un studiu impactul negativ în economie al acestei măsuri. „Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri generează distorsiuni economice majore, erodează competitivitatea companiilor și descurajează investițiile, având randament fiscal redus în raport cu costurile economice” se arată în studiul prezentat de aceștia. De altfel, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, ai căror oficiali vorbeau de confuzia pe care legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri o creează. „Precizez că pentru anul 2024 nu se mai pot realiza modificări legislative și, prin urmare, este lipsit de eficiență ca la această oră să mai reiterăm criticile cu privire la caracterul injust și chiar lipsit de logică al cuprinderii în baza de impozitare a ICAS a veniturilor din activitățile care nu au nicio legătură cu sectorul de petrol și gaze vizat, de altfel, de lege.

Astfel, aceste clarificări sunt necesare doar pentru a evita aplicarea incorectă și neunitară a legislației fiscale la nivelul anului fiscal 2024 de către contribuabili și sancționarea lor drastică de către Fisc la o dată ulterioară”, a declarat Doru Dudas, președintele Comitetului Fiscal al CCF. Potrivit studiului prezentat miercuri de Tax Institute, 40% din totalul cifrei de afaceri pe economie (peste 200 mld. de euro) este realizat de companiile supuse acestui IMCA. De asemenea, circa 70% dintre companiile analizate ar datora IMCA, în locul impozitului pe profit.

Ele reprezintă 28% din cifra de afaceri totală pe economie. Cele mai afectate sectoare sunt cele strategice: industria prelucrătoare – inclusiv industria auto, comerț, transport, energie, agricultură, iar aproape un sfert dintre angajații în sectorul privat din România lucrează în companiile vizate de IMCA. Efectul impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit studiului The Tax Institute 148 companii aflate deja pe pierdere (169.653 de angajați) își vor majora pierderile. 90 companii profitabile (54.001 de angajați) vor trece pe pierdere. 509 companii profitabile (446.880 de angajați) vor avea marja de profit diminuată. Rata efectivă de impozitare va fi de 100% pentru companiile cu marjă de 1%. Efectele negative ale IMCA se confirmă pentru companiile listate în 2024. Impozitul minim pe cifra de afaceri deja împinge administratorii companiilor să ia măsuri extreme ca să nu-l plătească O practică este divizarea, lucru care s-a și întâmplat deja.

Dan Bărăscu, Head of Tax, Partener BDO, a vorbit despre ce a observat în practică la TaxEU Forum. Acest impozit, spune el, crește apetitul companiilor de a apela la măsuri extreme. „În primul rând, vorbim de divizări.

Asta s-a întâmplat.

S-a scăpat de IMCA prin divizare.

Am studiat problema și măsura este chiar legitimă.

Conform legii, un administrator care constată că firma nu mai trăiește dacă plătește IMCA, trebuie să ia niște decizii”, a spus Bărăscu. Alte măsuri luate de administratori: „Fuziuni transfrontaliere: rămâne în România un sediu permanent cu funcții limitate, se mai modifică arhitectura tranzacțiilor astfel încât sediul permanent care rămâne în urma fuziunii transfrontaliere să aibă niște funcții care să-i permită să aibă o cifră de afaceri sub 50 milioane euro”, a explicat oficialul BDO. „Lichidarea sau mutarea în străinătate a importatorilor și continuarea afacerilor prin distribuitorii locali.

Chestia asta se întâmplă de mulți ani în piața farma, chiar și fără IMCA.

Marea majoritate a firmelor care dețin proprietatea intelectuală a anumitor medicamente, producători sau cei care dețin mărci, de multă vreme au început să-și mute afacerile către distribuitori.

Fenomenul ăsta, odată cu IMCA, a ajuns să fie mult mai folosit”, a mai spus Bărăscu. Și Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) atrage atenția membrilor Coaliției de Guvernare că cele mai afectate de impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) sunt sutele de firme românești cu venituri de peste 50 de milioane de euro, a căror activitate și dezvoltare este frânată prin această măsură. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost criticat în repetate rânduri de comunitatea oamenilor de afaceri, care au avertizat că reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică, spun 14 organizații de business din România, care solicită guvernanților eliminarea acestui impozit. Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă, susțin cele 14 organizații care fac un apel comun pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Din partea Guvernului, la întâlnirea de miercuri de la Palatul Victoria, alături de premierul Ilie Bolojan au mai participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Mircea Gutin.