Lecția grecească de reducere a evaziunii. Statul elen rambursează anticipat împrumuturi de 5,3 miliarde de euro. Cum a procedat România

Taxe mai mari ne așteaptă de la 1 ianuarie, iar unul dintre motivele pentru care dările la stat cresc este că nu reușim să încasăm mai mulți bani la bugetul statului.

România se numără printre primele state din Uniunea Europeană atunci când vine vorba despre neîncasarea TVA - celebrul GAP din TVA - iar una dintre consecințe este legată de evaziunea fiscală puternică.

Avem însă și un exemplu de „iată că se poate”, anunță Digi24.

Grecia, țara din Uniunea Europeană care s-a confruntat cu cea mai severă criză economică în urmă cu 17 ani, se apropie de media europeană la deficitul de încasare al TVA.

În plus, Grecia a rambursat anticipat 5,3 miliarde de euro din pachetele de asistenţă financiară acordate de statele din zona euro. Modelul grecesc Grecia a reușit să ramburseze anticipat 5,3 miliarde de euro din pachetele de asistenţă financiară acordate de statele din zona euro, pe fondul redresării economiei ţării după criza datoriilor din deceniul precedent, au declarat pentru Reuters oficiali eleni.

Datoria de 5,3 miliarde de euro achitată luni era scadentă după 2031. Rambursarea va permite Greciei să economisească plata dobânzilor aferente, de 1,6 miliarde de euro, până în 2041 şi să-şi reducă datoria sub 120% din PIB până în 2029, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena, Pavlos Marinakis. În timpul crizei datoriilor, FMI şi zona euro zone au împrumutat Greciei aproximativ 280 miliarde de euro, cu condiţia ca Atena să impună măsuri dure de austeritate. Datoria achitată luni făcea parte din primul pachet de asistenţă financiară, acordat Greciei în 2010 de statele membre ale zonei euro iar plăţile se efectuau către fiecare ţară în parte prin intermediul Comisiei Europene, au precizat sursele. Obiectivul autorităţilor de la Atena este de a achita primul din cele trei împrumuturi acordate în primul an al crizei datoriilor până în 2031, cu 10 ani mai devreme decât era planificat. Redresarea economică a Greciei Conform previziunilor oficiale, datoria Greciei se va situa anul acesta la 145,9% din PIB, urmând să scadă la 138,2% din PIB în 2026, şi sub 120% din PIB până în 2029, apropiind-se de nivelurile din alte state membre ale zonei euro, cum ar fi Franţa. În perioada 2022 - 2024, autorităţile de la Atena au efectuat trei rambursări anticipate ale împrumuturilor europene, totalizând 15,9 miliarde de euro.

Cu operaţiunea de luni, cifra a ajuns la 20,1 miliarde de euro. În paralel, 7,9 miliarde de euro au fost folosiţi pentru achitarea împrumuturilor de la Fondul Monetar Internaţional. Al treilea pachet de asistenţă financiară a expirat în 2018 şi de atunci ţara s-a bazat doar pe pieţele de obligaţiuni necesităţile de împrumut. România, colectare slabă a taxelor.

Ce poate învăța din cazul Greciei România este țara pe care colectarea taxelor o poate salva de o criză economică uriașă, anunță Digi24.

Insă, Fiscul nu ne arată rezultate decât timide, total insuficiente pentru a putea face față provocărilor care urmează.

Voința și sprijinul politic sunt cheia - iar, în acest caz, este elocvent exemplul Greciei, anunță Digi24. Potrivit analiștilor Business Club, din 2017, Autoritatea independentă pentru veniturile publice a primit sprijin politic pentru a adopta un pachet masiv de reforme, care au îmbunătățit eficiența Fiscului.

În 2017, deficitul de încasare a TVA se situa la 29% în Grecia. Pentru 2023, deficitul este estimat la 11,4%, o reducere de 61% care reflectă intervențiile continue, procesele de control și îmbunătățirea colectării TVA, scrie presa locală, citată de Agerpres.

Este cea mai mare îmbunătățire din rândul statelor membre. „Ne uităm la greci, care erau cunoscuți drept o țară... un paradis fiscal de-a dreptul, unde nu se făceau plăți cu cardul, unde se plătea totul la negru, fără bon fiscal.

Ce au făcut în primul rând? În primul rând au eliminat posibilitatea de a plăti cu POS-ul - adică tu să plătești cu cardul.

Ce făcea comerciantul? Încasa banii respectivi cu cardul, dar nu-i declara fiscal, adică nu scotea chitanță fiscală.

Dar acum Grecia a legat practic POS-ul de casa de marcat și în felul acesta, practic, a eliminat posibilitatea de ascunde banii aceia de a nu mai fi fiscalizați.

În al doilea rând, au inventat un sistem care se cheamă IRIS, care permite plata instantanee cu telefonul mobil pe număr de telefon și sunt obligați, de exemplu, toți cei care au profesii liberale acolo, de la taximetriști, la avocați, la instalatori, practic să încaseze banii prin acest sistem IRIS cu telefonul sau cu cardul, fără neapărat să fie nevoie de casă de marcat.

A mai făcut o chestie foarte interesantă care, din punctul meu de vedere, știu că este în dezvoltare la Ministerul Finanțelor și cred că va avea un succes destul de mare - o aplicație, un fel de dovadă sau chitanță prin care tu, atunci când iei o chitanță de la un comerciant, ai un cod QR acolo, iar dacă îl scanezi codul QR respectiv vezi exact dacă banii au fost fiscalizați - dacă există, practic, dacă apare în baza de data Fiscului.

Iar dacă nu apare bonul acela ca fiind valid, poți primi până la 3.000 euro din partea statului dacă raportezi acel bon fiscal ca fiind nevalid”, a declarat economistul Adrian Negrescu, într-o intervenție pentru Digi24. În Grecia deficitul de încasare a TVA cu firme fantomă a coborât enorm de mult și este printre cele patru state membre UE cu cea mai redus nivel.

Tendința scăderii deficitului de încasare a TVA continuă în Grecia iar estimarea pentru 2024 indică un nivel în jurul a 9%, în media uniunii europene. „Cu siguranță, este nevoie de aceea digitalizare a ANAF, care probabil se va termina până la finalul anului viitor.

Și este vorba, într-adevăr, de legi concrete care să ajute mediul de afaceri corect în fața evazioniștilor - pentru că în momentul de față e o diferență uriașă între cei care își plătesc taxe la timp și cei care continuă să activeze în zona de evaziune, adică nu emit facturi fiscale.

Ar trebui niște pedepse mai mari, ar trebui eliminați din piață, ar trebui găsite soluții legislative pentru că acești oameni, practic, să nu poată să funcționeze”, a mai precizat Negrescu. Evaziunea uriașă a fost considerată una dintre cauzele care au trimis Grecia în criza datoriilor.

Unele studii estimau că statul elen ar fi pierdut până la 60 de miliarde de euro anual din neplata taxelor și a facilităților fiscale excesive. Grecia - deficit de încasare TVA 2017 - 29% 2023 - 11,4% (reducere de 61%) estimare 2024 - 9% România - deficit de încasare TVA 2023 - 30% (9 mld. euro) 2024 - 29,5% În România deficitul de încasare al TVA a fost de circa 30% în 2023, adică statul a pierdut peste 9 miliarde de euro, sau 2,8% din PIB.

Pentru 2024, Comisia Europeană estimează un nivel apropiat, de 29,5%. Citește și Kelemen Hunor: „Din ianuarie-februarie vom avea o scădere a inflaţiei”