Reportaj de pe mapamond. În ce lume trăim. O săptămână în China: de la oraşe...

♦ Urbanizare accelerată, mobilitate alternativă - scutere, motociclete, biciclete -, dezvoltare tehnologică rapidă - brandurile locale de electronice -, schimbări în stilul de viaţă şi consum sunt doar câteva aspecte care mi-au atras atenţia în deplasarea cu Honor de la finalul lunii noiembrie, în cadrul căreia am vizitat două oraşe din China – Shenzhen şi Xi’an. O experienţă nouă pentru mine anul acesta a fost vizita în China, spre final de noiembrie, alături de Honor, pentru a vedea sediul, fabrica şi magazinul flagship pe care compania le deţine în Shenzhen şi fabrica din Xi'an, unde se face research and development (R&D) pentru noi generaţii de smartphone-uri şi nu numai.

Astfel am avut ocazia să văd cum „prinde viaţă” un smartphone, cum arată un magazin de smartphone-uri şi dispozitive smart în China şi multe alte experienţe pe care le povestesc în rândurile de mai jos. Shenzhen este un oraş cu un vibe aparte, clădirile înalte dându-i alura unui oraş ultramodern, aflat în con­tinuă expansiune, cu ritm accelerat de dezvoltare.

Iar fabrica Ho­nor din Shenzhen se potriveşte perfect cu pei­sajul – o combinaţie între teh­no­lo­gie de ultimă generaţie şi infras­truc­tură industrială cu standard ridi­cat, tipică pentru huburile tech ale Chinei. Străzile: un uşor haos ordonat Ceea ce am observat în Shenzhen reflectă un tablou urban diferit faţă de ce e comun în Europa.

Pe trotuare nu stau doar pietoni, ci o veritabilă flotă de biciclete, scutere şi motociclete — multe dintre ele de marcă chinezească, unele electronice, altele clasice.

Există o densitate remarcabilă de vehicule „mici”: scutere electrice, mopede, biciclete electrice — un mod de transport popular, eficient şi adaptat traficului intens şi aglomerărilor urbane. Maşinile sunt, de asemenea, o reflectare a realităţii auto locale: am observat multe modele şi branduri chinezeşti, iar prezenţa brandurilor europene sau japoneze de lux (cum ar fi Audi, Mercedes, BMW, Toyota etc.) a fost discretă — doar câteva vehicule apar în peisaj.

Aceasta sugerează o preferinţă locală — sau poate un acces mai facil — către brandurile autohtone, sau un ritm de dezvoltare rapid al industriei auto chinezeşti, în paralel cu schimbările demografice şi economice. Unele dintre ele – precum BYD sau MG – şi-au făcut prezenţa şi pe piaţa din România şi încep a fi obervate din ce în ce mai des şi în traficul bucureştean. Această scenă urbană — trotuare populate de scutere, parcări impro­vizate şi un trafic intens dar fluid — vorbeşte despre o mobilitate diferită, adaptată la ritmul alert al marilor oraşe chinezeşti. Viaţa locală: mâncare, obiceiuri, stil de viaţă Pe de altă parte, viaţa de zi cu zi m-a expus la alte obiceiuri — gastronomie, dietă şi mod de viaţă.

Am observat că mâncarea pare mai simplă, mai naturală: porţii fără pâine, fără lactate — cu legume, orez, carne de vită sau porc preparate în diverese feluri – toate gustoase -, mese mai uşoare, mai tradiţionale. Deşi nu am putut surprinde totul fotografic, impresia e că stilul alimentar reflectă un ritm mai lent, poate o abordare mai atentă la ce se mănâncă — un contrast faţă de dieta euro­peană tipică, bogată în lactate şi pâine. Vremea a completat tabloul.

Am avut parte de zile perfecte — cer senin, aer curat, soare blând.

O combinaţie ideală pentru explorare urbană, plimbare prin oraş şi vizite pe jos între magazine, cafenele, străzi, şi puncte turistice precum Armata de teracotă din Xi’an. Preţurile mici au fost o altă surpriză, comparându-le cu cele din România.

Spre exemplu, suvenirurile cumpărate din magazinul de suveniruri de la Armata de teracotă – trei magneti de frigider, două statui mici cu soldaţi şi un pix cu multe culori au costat 140 de lei.

O sticlă de suc de la tonomat stradal 2 lei, o stică de suc în aeroport 2,5 lei, iar un meniu mare la McDonald’s în aeroportul din Shenzhen a fost 25 de lei. Partea care mi s-a părut mai dificilă a fost comunicarea.

Majoritatea chinezilor nu vorbesc engleza, însă tehnologia îi ajută enorm.

De fiecare dată când îi abordezi în magazine, cafenele sau pe stradă, îşi scot telefonul şi folosesc funcţia de traducere.

Este, practic, ţara în care am văzut cel mai des inteligenţa artificială folosită în viaţa de zi cu zi. Magazinul flagship HONOR din Shenzhen Am intrat în universalul high-tech al brandului şi am descoperit un magazin spaţios, aerisit şi modern, organizat pe două etaje, într-un mall.

La intrare, un design futurist cu scări spiralate, o „fântână/cascadă anti-gravitaţie”. Pe rafturi se vedeau flagshipurile actuale: HONOR 500 şi HONOR 500 Pro — dar şi laptopuri, tablete, ceasuri, accesorii şi o zonă de „lifestyle”: o cafenea-bar unde se servea cafea, ceai, matcha latte şi alte băuturi răcoritoare. Mai sus, la etaj, magazinul are şi zonă de service şi reparaţii, spaţii de conferinţe, chiar locuri de relaxare — un concept modern, aproape apropiat de un „hub tech & lifestyle”. Fabrica Honor Intelligent Manufacturing Park a fost deschisă în 2021 şi că în cadrul acesteia lucrează peste 4.000 de angajaţi Cu grupul de jurnalişti din România în vizită la sediul Honor din Shenzhen Cascada din magazinul Honor din Shenzhen Fabrica din Shenzhen: cum este creat smartphone-ul pas cu pas ► Despre fabrica HONOR Intelligent Manufacturing Park din Shenzhen am aflat că a fost deschisă în 2021 şi că în cadrul acesteia lucrează peste 4.000 de angajaţi, organizaţi în departamente de R&D, inginerie, calitate, operaţiuni şi producţie.

De asemenea, parcul se întinde pe o suprafaţă construită de 135.000 mp, numără cinci clădiri de producţie – dintre care două laboratoare – şi peste 40 de brevete în manufactură. ► Vizita mi-a oferit o imagine clară asupra unui ecosistem industrial matur, unde întreg fluxul de producţie este integrat şi digitalizat, cu zeci de linii automatizate şi procese calibrate pentru a reduce costurile şi a creşte eficienţa. Angajat care testează camera foto a unui smartphone Honor Xi’an: oraşul în care tehnologia întâlneşte istoria ► Dacă Shenzhenul m-a întâmpinat cu lumină, căldură şi culoare, Xi’an-ul mi-a oferit un contrast puternic, dar la fel de memorabil.

Oraşul se simte, încă de la primul pas, mai rece — atât la propriu, prin temperaturile mai scăzute, cât şi la figurat, prin paleta cromatică a clădirilor.

Atmosfera este mai puţin vibrantă decât în Shenzhen, dar nu mai puţin impresionantă. ► Deşi culorile sunt mai temperate, arhitectura rămâne la fel de impunătoare.

Xi’an are clădiri înalte, moderne, cu un design sobru, care transmit aceeaşi forţă economică specifică marilor oraşe chinezeşti.

E un amestec de vechi şi nou, în care infrastructura tehnologică trăieşte în paralel cu istoria milenară a capitalei imperiilor chinezeşti de altădată. ► Oraşul este cunoscut în lume pentru Armata de teracotă, dar experienţa mea a fost completată şi de această incursiune în tehnologia de vârf.

Xi’an reuşeşte un lucru rar: să fie în acelaşi timp un muzeu în aer liber al Chinei imperiale şi un hub de inovaţie al Chinei moderne. ► Deşi este mai rece, mai puţin colorat şi mai sobru decât Shenzhen, are o personalitate distinctă — serioasă, istorică, dar orientată spre viitor.

Iar clădirile sale înalte şi infrastructura modernă arată că investiţiile în tehnologie şi urbanizare au ajuns aici la un nivel similar cu cel al marilor oraşe de coastă. Armata de teracotă Grup de elevi în vizită la Armata de teracotă Vizita la centrul de R&D HONOR din Xi’an ► În Xi’an am vizitat ceea ce HONOR numeşte „creierul” opera­ţiunilor sale globale şi anume centrul de cercetare şi dezvoltare (R&D).

Este locul unde sunt gândite, testate şi perfecţionate tehnologiile care vor echipa telefoanele şi dispozitivele brandului în următorii ani. ► Pe holuri şi în laboratoare am văzut ingineri şi specialişti care lucrează la testarea diferitelor componente ale dispozitivelor pe care le dezvoltă – de la antene şi optimizarea semnalului, la camere foto şi procese AI de procesare a imaginii, rezistenţa telefoanelor în condiţii extreme (temperatură, şocuri, apă), consumul energetic şi temperatura dispozitivelor, securitate, software, optimizare hardware. ► Tot acolo sunt create prototipurile viitoarelor smartphone-uri — modele încă necunoscute publicului, dar testate în repetate rânduri înainte de a ajunge în producţie. ► Atmosfera generală oferă imaginea unui ecosistem în care inovaţia este tratată ca un proces matematic: riguros, controlat şi documentat.