Scutul politic în România coruptă - de ce avertismentul lui Nicușor Dan nu mai poate fi ignorat (comentariu)

Numirea recentă a primarului din Sinaia, Vlad Oprea (PNL), în Congresul Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg ridică întrebări profunde despre mecanismele de protecție politică din România și despre felul în care partidele gestionează integritatea propriilor lideri.

Episodul vine chiar în săptămâna în care președintele României, Nicușor Dan, a afirmat public că România este „o țară coruptă” și că statul nu arată „voință reală în lupta împotriva corupției”. În acest context, cazul Vlad Oprea devine mai mult decât o simplă controversă administrativă, devine simbolul unui sistem în care partidele politice continuă să ofere acoperire celor anchetați penal, ignorând așteptările societății privind responsabilitatea și moralitatea publică.

Vlad Oprea, primarul orașului Sinaia și lider local al PNL, este cercetat de DNA pentru spălare de bani, trafic de influență și abuz în serviciu.

Cu toate acestea, Asociația Orașelor din România (AOR) l-a desemnat să reprezinte România în Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei de la Strasbourg.

Pentru mulți, decizia este scandaloasă.

Pentru alții, este doar confirmarea modului în care partidele folosesc structurile administrației publice nu pentru a promova competența și integritatea, ci pentru a conserva influența politică.

Faptul că PNL l-a promovat într-o instituție europeană care are printre misiuni tocmai standardele de integritate și buna guvernare este un semnal de alarmă: criteriile morale par irelevante atunci când interesele interne de partid sunt în joc. Cazul Oprea nu este singular.

Prezența lui Adrian Veștea, lider important al PNL Brașov, la evenimentul AOR în care Oprea a fost validat, transmite un mesaj vizibil de solidaritate politică.

Doar cu câteva săptămâni înainte, Liviu Cocoș, prim-vicepreședinte al PNL Brașov și director al Companiei Apa, fusese reținut de DNA pentru dare de mită și cumpărare de influență.

Potrivit procurorilor, Cocoș ar fi oferit bani pentru a obține funcția de director general, un simptom clasic al politizării companiilor publice. Două cazuri, două județe, același partid și aceeași concluzie: corupția nu mai pare un accident, ci un mod de operare.

Și arată exact ceea ce președintele Nicușor Dan a spus răspicat: românii nu văd voință reală a statului de a lupta cu corupția.

Când legea devine „flexibilă” pentru un membru de partid, statul de drept încetează să mai fie principiu și devine instrument politic. Promovarea unui inculpat într-un organism european, protecția oferită prin Prefectură și reacțiile care minimalizează gravitatea acuzațiilor construiesc un mesaj limpede.

În PNL, apartenența politică poate funcționa ca un paravan împotriva consecințelor legale și morale.

Această realitate contrazice flagrant discursurile despre curățenie, reformă, meritocrație și moralitate publică pe care Ilie Bolojan pretinde că le susține. La recepția de Ziua Națională, președintele României, Nicușor Dan, a rostit un discurs neobișnuit de sincer, acuzând direct că România este „o țară coruptă”, că statul nu arată voință reală în combaterea corupției, că oamenii corupți dau lecții de moralitate la televizor, că multe instituții publice sunt depășite și că politicienii preferă „sloganuri și țipete” în locul unui dialog real.

Afirmațiile președintelui sunt cu atât mai relevante cu cât vin într-un moment în care opinia publică vede exact astfel de situații expuse mai sus.

Discursul nu critică doar trecutul, ci radiografiază prezentul: o administrație vulnerabilă, partide care se protejează între ele, instituții care ezită să aplice legea și un sistem care pare să pedepsească integritatea, nu corupția. Numirea unui primar inculpat să reprezinte România în structuri europene nu este doar o „știre de scandal”, ci un test care arată limpede cum funcționează rețelele politice locale, cum se blochează răspunderea legală prin instituții de stat, cum partidele preferă loialitatea internă în locul integrității și cum se produce ruptura dintre discursul public și acțiunile reale.

Discursul lui Nicușor Dan, care vorbește despre o Românie încă profund coruptă, devine astfel oglinda perfectă a acestor practici, iar în timp ce președintele cere luciditate, echilibru și solidaritate, scena politică oferă exact opusul: protecție pentru cei anchetați și dispreț față de așteptările societății.

Bineînțeles, cazul Oprea nu este singular și astfel de practici nu le întâlnim doar la PNL.