Tarom, CFR și Metrorex intră în procesul de reformă. Ce se va întâmpla cu acestea

Pierderi financiare constante Multe dintre aceste companii, în special cele menționate (Tarom, Metrorex, CFR), sunt cunoscute pentru pierderi financiare constante, management ineficient, datorii acumulate și o dependență semnificativă de subvențiile de la bugetul de stat. Ineficiența acestor companii se traduce direct în servicii publice de calitate inferioară pentru cetățeni (întârzieri la trenuri, probleme la metrou, servicii aeriene sub așteptări). „Executivul a luat astăzi, în şedinţa de guvern, două decizii esenţiale pentru modernizarea guvernanţei corporative a companiilor de stat, în linie cu criteriile OECD şi cerinţele din PNRR, prin adoptarea unui memorandum propus de vicepremierul Oana Gheorghiu şi elaborat împreună cu instituţiile de resort.

Aceste măsuri reprezintă primii paşi pentru implementarea strategiei şi a planului de acţiune aprobate de Guvern pe data de 24 noiembrie 2025 pentru reformarea companiilor de stat”, au anunțat, vineri, reprezentanții Guvernului, într-un comunicat de presă. Sub atenta monitorizare a vicepremierului Oana Gheorghiu Potrivit documentului citat, memorandumul defineşte pentru prima dată, cu claritate, rolurile instituţiilor implicate în procesul de reformă şi mecanismul de coordonare şi monitorizare a reformării companiilor de stat. De asemenea, memorandul întăreşte rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice şi instituie un mecanism interministerial prin care procesul de reformă este coordonat, monitorizat şi accelerat. Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, arată Executivul, va avea rolul de coordonare şi monitorizare ale proceselor de analiză, evaluare şi implementare a reformei întreprinderilor publice, în condiţiile în care ministerele de linie şi AMEPIP îşi păstrează propriile responsabilităţi în proces. Analizarea performanțelor „Comitetul va propune autorităţilor publice o metodologie unitară de analiză a performanţelor întreprinderilor publice, care trebuie aplicată de toate ministerele şi întreprinderile publice, incluzând setul standard de indicatori financiari, nonfinanciari, operaţionali şi strategici; va monitoriza transmiterea datelor relevante de la întreprinderile publice către AMEPIP şi către Comitet; va valida şi consolida analizele privind listarea şi restructurarea companiilor centrale de stat la nivelul ministerelor; se va ocupa de integrarea finală a rezultatelor într-un raport care se prezintă Guvernului (…)”, a transmis Executivul. De asemenea, Comitetul va identifica măsurile necesare pentru fiecare întreprindere analizată, respectiv: listarea, menţinerea în activitate cu implementarea de reforme operaţionale, reorganizarea, potrivit Codului civil, prin fuziune, divizare sau transformare, şi va înainta Guvernului propuneri, pe baza concluziilor analizelor şi în corelare cu recomandările AMEPIP. Primele 17 companii care sunt verificate Prin acelaşi memorandum, Guvernul a aprobat lista celor 17 companii propuse de ministerele de resort care intră în prima etapă a procesului de reformă, conform strategiei coordonate de vicepremierul Oana Gheorghiu. „Ministerele au făcut selecţia celor 17 companii în funcţie de priorităţile şi strategiile sectoriale, dar analiza lor va fi făcută în cadrul unei viziuni strategice integrate asupra economiei şi a intereselor României, pe care o va coordona CNR9, precum şi pe baza unor criterii obiective, stabilite prin lege”, a precizat Guvernul. Paşii procesului de evaluare ⁠colectarea datelor la zi de către ministere şi completarea lor cu date de la Ministerul Finanţelor culese din SAF-T ⁠evaluarea realizată de AMEPIP a performanţei companiilor pe baza indicatorilor financiari, operaţionali şi de bună guvernanţă conform OUG 109/2011 cu completările şi modificările ulterioare consolidarea şi corelarea recomandărilor la nivelul Comitetului Naţional pentru Reforma 9 (CNR9). Lista „neagră”: Guvernul precizează că Societatea Petrotrans SA este în faliment şi a fost propusă de Ministerul Energiei spre analiza Comitetului pentru clarificarea situaţiei patrimoniale. Cele 5 categorii de clasificare a companiilor 1.

Companii strategice esenţiale: Infrastructuri critice; rol fără substitut privat; impact asupra securităţii naţionale.

Intervenţie: investiţie, consolidare, profesionalizare. 2.

Companii necesare, dar ineficiente: Rol public important (transport, apă-canal, servicii publice), dar performanţă slabă.

Intervenţie: restructurare operaţională + financiară. 3.

Companii neviabile economic: Pierderi constante, fără rol public justificat.

Intervenţie: lichidare ordonată + recuperare active. 4.

Companii suprapuse sectorial: Redundanţe: două sau mai multe companii fac acelaşi lucru.

Intervenţie: fuziune, absorbţie, consolidare. 5.

Companii comerciale: Operează pe piaţă competitivă, fără rol public.

Intervenţie: listare, PPP, atragere capital privat. Criterii de clasificare a companiilor A.

Rol public: infrastructură critică, Obligaţie de serviciu public, relevanţă strategică. B.

Performanţă financiară: profit/pierdere, EBITDA, arierate, subvenţii, îndatorare. C.

Risc fiscal: expunere bugetară, risc arierate, impact deficit. D.

Capacitate operaţională: productivitate, organigrame, investiţii, active. E.

Suprapuneri sectoriale: dublări operaţionale/teritoriale. F.

Relevanţă strategică sectorială: priorităţi sectoriale 2030.