Schema prin care România a fost inundată cu motorină adusă pe acte false, devoalată de Libertatea de doi ani
Vrei să înțelegi mai bine această știre?
Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.
Oamenii legii au efectuat 37 de percheziții în județele Constanța, Prahova, Ilfov, Buzău, Bacău, Galați și Bihor. Aceștia vizează constituirea unui grup infracțional organizat, constituit în jurul a două companii europene ce ar fi făcut contrabandă cu produse petroliere prin folosirea unor documente false cu privire la cantitățile de produse petroliere. Sunt verificate însă 11 companii care au importat în perioada 2022-2025 motorină. Documente false „Utilizarea unor documente inexacte privind cantitățile de marfă importate au generat, pe de o parte, premisele distorsionării pieței produselor petroliere – întrucât societăți intermediare importatoare, relativ mici ca infrastructură, au realizat profituri disproporționat de mari în raport cu operatori care dețin capacități semnificative de rafinare, producție și distribuție – iar pe de altă parte, ar fi creat condițiile propice comiterii unor acte de evaziune fiscală, prin omisiunea totală sau parțială a înregistrării în contabilitate a operațiunilor comerciale și a veniturilor obținute din vânzarea motorinei importate, cât și prin evidențierea unor cheltuieli fără fundament economic ori a unor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale datorate statului”, arată DIICOT, într-un comunicat. Pe urma banilor Libertatea a publicat în ultimii doi ani mai multe investigații referitoare la importurile de carburanți ale României și exporturile către Ucraina. În octombrie 2024, ziarul publica lista companiilor care beneficiau de pe urma războiului cu Ucraina, transportând cantități mari de carburanți utilizând infrastructura portuară și rutieră a țării noastre. La acel moment, România apărea în datele companiei de consultanță NaftoRynok ca fiind al doilea exportator de motorină către Ucraina, cu o cotă de 29,3% din total, după Lituania (43%), dar înaintea Poloniei (21%). Pe lângă mari companii petroliere, precum Petrom, Lukoil, MOL, compania Oil Terminal afirma la acel moment că depozitele sale erau folosite și de societăți mici, respectiv Euronova, Alkagesta, Ivict Europe GMBH, Island Petroleum. În schimb, raportul ucrainean spunea că în țara vecină ajung carburanți de la SOCAR, Oscar Downstream, Vitol, Parcul de Autobuze, Euronova Energies și Hellenic Petroleum. Carburanți „spălați” prin Turcia și India De asemenea, România apărea într-un raport internațional al organizației Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA), ca fiind importator de carburanți produși în Turcia din petrol rusesc.
La acel moment, suspiciunile erau la adresa SOCAR și Lukoil. În luna martie a acestui an, ziarul a prezentat modalitatea de aducere a acestora, deși pe hârtie România respectă sancțiunile împotriva Rusiei.
Practic, carburanții sunt „spălați” prin țări terțe. „Statele care nu sunt membre UE, precum Turcia, India, Arabia Saudită, Egipt etc., nu au nicio obligație să respecte prevederile cadrului sancționatoriu aplicat de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse”, spunea o sursă din domeniul petrolier. „În aceste condiții, întrucât aceste state fie au și producție proprie, fie importă țiței din mai multe surse (care pot fi și din Federația Rusă), țițeiul care intră în procesul de rafinare este blenduit (amestecat) în terminalele de intrare/depozitare, iar produsele petroliere obținute au, astfel, certificat de origine al statului în care au fost produse”, a precizat sursa. Pe lângă Turcia și India, doi dintre cei mai mari importatori de țiței rusesc, alte țări din care România a consemnat creșteri mari ale importurilor sunt Arabia Saudită, Grecia, Israel și Egipt. Ministerul Energiei cerea în octombrie 2024 Autorității Vamale Române să identifice companiile care aduc carburanți suspectați că evită sancțiunile impuse Rusiei. Ucraina nu a mai vrut carburanți de la noi Schema a fost atât de evidentă încât de la 1 octombrie 2025 Ucraina nu a mai acceptat motorină venită din India prin portul Constanța, iar Oil Terminal a fost nevoit să separe fluxurile. Tot în luna octombrie, o investigație internațională acuza societatea malteză Alkagesta că exportă în Ucraina carburanți obținuți din petrol rusesc. Investigația a urmărit un petrolier folosit de Alkagesta, compania fiind acuzată că a spălat țiței rusesc pe care l-a declarat de origine turkmenă. Compania a negat acuzațiile și a spus că respectă sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. Alkagesta este conectată cu grupul azer de stat SOCAR, conform Gândul. Practic, SOCAR importa carburanții, îi dădea mai departe la Alkagesta care la final ajungeau la depozitul Jetfly Hub SRL Ploiești, potrivit sursei citate.
Vrei să înțelegi mai bine această știre?
Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.