Băncile centrale din Europa reduc dobânzile. America stă pe loc. Trump e furios

În timp ce Europa apasă pedala relaxării monetare, Washingtonul calcă pe frână.

De ce? Pentru că, în ciuda încetinirii economiei globale, SUA au parte de o inflație alimentată chiar de politicile Casei Albe, scrie politico.eu. Din Elveția și Suedia până în Norvegia, băncile centrale au început să reducă dobânzile de referință.

Este un semnal limpede: economia încetinește, iar inflația – în ciuda temerilor – nu mai este pericolul numărul unu.

Dimpotrivă, în unele țări, prețurile abia mai cresc.

Sau chiar scad. Contrar acestei tendințe, Rezerva Federală a Statelor Unite păstrează rata dobânzii neschimbată, între 4,25% și 4,5%.

Motivul? Tarifele comerciale impuse de președintele Donald Trump, în cadrul noii sale „eliberări economice”, riscă să accelereze inflația pe piața internă americană.

Cineva trebuie să plătească pentru aceste taxe, iar acel cineva e, inevitabil, consumatorul. „Toți cei pe care îi cunosc estimează o creștere semnificativă a inflației în lunile următoare, ca efect direct al tarifelor”, a declarat președintele Fed, Jerome Powell.

Cu alte cuvinte, banca centrală americană nu-și permite să relaxeze politica monetară, pentru că se teme de efectele secundare ale politicilor administrației Trump. Europa merge într-o direcție diferită Pe continentul european, imaginea este cu totul alta.

Exportatorii europeni resimt primii impactul războiului comercial: comenzi mai puține, lanțuri de aprovizionare întrerupte, o monedă americană tot mai slabă care reduce competitivitatea produselor europene.

În acest climat, băncile centrale încep să ajusteze dobânzile în jos. Ads Riksbank (Suedia) a tăiat cu un sfert de punct, invocând încetinirea redresării economice.

Banca Națională a Elveției a redus joi dobânda la zero, iar în Norvegia – unde timp de cinci ani nu s-a atins nivelul dobânzilor – decidenții monetari au renunțat la această reținere.

Au lăsat clar de înțeles că urmează și alte reduceri. În paralel, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană au operat tăieri luna trecută.

Deși BoE a menținut rata neschimbată la 4,25% joi, guvernatorul Andrew Bailey a spus limpede: „Ne aflăm pe o traiectorie clar descendentă în materie de dobânzi”. Inflația scade sub ținta dorită de decidenți.

BCE estimează o inflație de doar 1,6% anul viitor, iar în Elveția, cifrele arată deja -0,1% în mai.

Este o realitate care le permite băncilor centrale să acționeze preventiv și să stimuleze creșterea economică, chiar dacă riscurile legate de lanțurile globale de aprovizionare persistă. Trump, tot mai iritat Pe fundalul acestor decizii, reacția președintelui american a fost, cum era de așteptat, virulentă.

Donald Trump nu și-a ascuns frustrarea față de intransigența Fed-ului, atacându-l pe Jerome Powell într-un mod deloc diplomatic: „Avem un om stupid la Fed.

Avem doar succes, fără inflație.

Vreau să văd dobânzile în jos.” Ads Dar pentru Fed, „succesul” nu e atât de evident.

Inflația ar putea fi ținută în frâu doar cu prețul menținerii costului creditului la un nivel ridicat — o strategie care nu se potrivește cu promisiunile electorale ale lui Trump. Erodarea încrederii în dolar Poate cel mai puțin discutat aspect al conflictului comercial lansat de Trump este efectul asupra monedei americane.

Dolarul a pierdut aproape 9% în raport cu valute-cheie precum euro, lira sau francul elvețian.

Pentru Europa, e un avantaj temporar: importurile devin mai ieftine, ceea ce reduce presiunile inflaționiste. În acest context, economistul Carsten Brzeski de la ING subliniază că „stilul de politică externă haotic din SUA” a contribuit la întărirea monedelor europene — un factor esențial în procesul de dezinflație din regiune. În Elveția, banca centrală admite că ar putea reveni la dobânzi negative dacă francul rămâne prea puternic — un semnal că lupta pentru competitivitate rămâne vie chiar și într-o economie stabilă. În timp ce băncile europene încep să stimuleze economia cu reduceri de dobândă, Rezerva Federală rămâne blocată de politicile protecționiste ale propriei administrații.

Iar Donald Trump, care și-a pierdut răbdarea, descoperă că piața nu răspunde la comenzi politice, oricât de convingător ar suna ele în fața alegătorilor. Ads