Planul de Pace "Trump", controverse. Revolta Ucrainei și rânjetul Kremlinului

Astăzi, de la ora 12.00, pe canalul „Hai România”, vă invităm la o ediție specială de podcast dedicată unuia dintre cele mai sensibile și importante subiecte ale momentului: planul de pace pentru Ucraina.

Invitatul lui Dan Andronic este Ștefan Popescu, analist de politică externă, specialist în spațiul euro-atlantic și în relațiile internaționale, un nume respectat când vine vorba de înțelegerea jocurilor geopolitice din jurul României. Cei doi vor discuta: Ce conține, concret, controversatul plan de pace propus de administrația americană; De ce este perceput la Kiev și în unele capitale europene ca o posibilă „capitulare mascată”; Care sunt liniile roșii ale Ucrainei și unde se întâlnesc – sau se ciocnesc – cu interesele Washingtonului și Moscovei; Ce înseamnă acest plan pentru România, pentru securitatea pe flancul estic, pentru Marea Neagră și pentru regiune în ansamblu. Vom analiza și rolul Europei: Are Uniunea Europeană o voce proprie în această ecuație sau doar reacționează la inițiativele venite dinspre Washington? Cum ar trebui să joace Bucureștiul într-un context în care hărțile și garanțiile de securitate pot fi redesenate peste noapte? Un articol Wall Street Journal a dezvăluit culisele unui controversat plan de pace în 28 de puncte inițiat de Administrația Trump, conceput pentru a forța o încheiere rapidă a războiului din Ucraina, la ordinul președintelui Statelor Unite. Inițiativa a fost derulată ca o operațiune paralelă, evitând canalele diplomatice clasice.

Un nucleu restrâns de consilieri, incluzându-i pe Steve Witkoff și Jared Kushner, a elaborat schița, cea mai critică piesă fiind implicarea directă a lui Kirill Dmitriev, un emisar al Kremlinului și apropiat al lui Vladimir Putin, care a participat la discuții intense în Miami. Viziunea Moscovei, integrată în plan, a inclus cereri majore: Ucraina să renunțe definitiv la aderarea la NATO, să se retragă complet din Donbas și alte teritorii revendicate de Rusia, să își limiteze drastic armata și să semneze acorduri economice cu SUA în domenii precum inteligența artificială și energie.

Inițiatorii americani considerau că Ucraina trebuie să facă mai multe concesii. Reacția Kievului a fost diplomatică, dar fermă.

Președintele Volodimir Zelenski și consilierul Rustem Umerov au respins documentul, considerându-l mai avantajos pentru Rusia — o "capitulare mascată".

Pe fondul discuțiilor, oficiali americani au exercitat o presiune discretă, sugerând că ajutorul militar occidental ar putea fi oprit din nou, dacă nu se acceptă un compromis. Dezvăluirea existenței și a termenilor planului în presă a stârnit furie în rândul aliaților europeni și al parlamentarilor americani, care au perceput inițiativa ca fiind dezechilibrată și influențată de Kremlin.

În acest stadiu, planul rămâne o schiță de negociere sortită eșecului, deoarece Ucraina refuză să construiască pacea pe baza renunțării la suveranitate.