Dragoş Pîslaru: România susţine o coeziune orientată spre dezvoltare şi inovaţie

Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat că România susţine o coeziune care reduce decalajele şi, totodată, stimulează valoarea economică, inovaţia şi rezilienţa în toate regiunile Uniunii Europene. „Viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre atât predictibilitate, cât şi flexibilitate”, a spus acesta, potrivit unui comunicat de presă emis de minister. Pîslaru: „Europa poate dovedi că solidaritatea şi competitivitatea nu sunt opuse” Ministrul a afirmat că viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre atât flexibilitate, cât și predictibilitate. „Este un moment în care Europa poate dovedi că solidaritatea şi competitivitatea nu sunt opuse, ci complementare.

Iar România este pregătită să fie una dintre vocile ferme în acest sens”, a mai spus acesta. Coeziunea 2027+, la Bucureşti România a găzduit vineri, la Bucureşti, conferinţa „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivităţii economice incluzive şi a rezilienţei în întreaga Europă”, unde participanţii au analizat direcţiile strategice pentru viitoarea Politică de Coeziune, în perspectiva negocierilor legate de Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor, iar la discuţii au participat reprezentanţi ai instituţiilor europene, ai statelor membre, precum şi autorităţi publice centrale şi locale din România. Agenda discuțiilor Discuţiile s-au concentrat pe modul în care viitorul „Fond Unic” şi Planurile de Parteneriat Naţionale şi Regionale pot consolida integrarea strategică a investiţiilor europene. „S-a desprins clar ideea că viitorul «Fond Unic» şi noile Planuri de Parteneriat trebuie construite astfel încât să integreze, fără a dilua, dimensiunea teritorială a politicii, să respecte principiul subsidiarităţii şi să ofere statelor membre stabilitatea necesară implementării investiţiilor pe termen lung.

De asemenea, oficialii europeni şi naţionali au convenit că simplificarea procedurilor şi creşterea proporţionalităţii sunt condiţii esenţiale pentru creşterea eficienţei, în timp ce rezultatele vizibile şi măsurabile la nivel local reprezintă cheia recâştigării încrederii cetăţenilor în valoarea adăugată a investiţiilor europene”, a transmis MIPE. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene arată că evenimentul de la Bucureşti a oferit baza necesară pentru „o contribuţie substanţială” a statelor membre înaintea rundelor decisive de negocieri privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Comisia Europeană a prezentat pe 16 iulie şi 3 septembrie pachetele de propuneri legislative şi non-legislative pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, avansând un buget total de 1.984,894 miliarde de euro.