Grecii recunosc sfințenia unui român: Dionisie, un părinte la care mergea Regele Charles. Vasile Ioana: Un moment istoric! / video

Cuviosul este starețul care și-a ascuns toată viața virtuțile, dar nu a putut ascunde niciodată harul.

Glaucomul îl orbise, însă Dumnezeu l-a întărit, iar el „vedea” cu sufletul. Sfântul Dionisie s-a născut la 22 septembrie 1909, în comuna Vorniceni, judeţul Botoşani, într-o familie cu opt copii.

A trecut la cele veşnice la 95 de ani, dintre care 78 i-a petrecut în Sfântul Munte.

În timp, a devenit unul dintre cei mai experimentaţi părinţi duhovniceşti ai Athosului, căutat de monahi români, greci, ruși sau de alte neamuri, dar și de mii de pelerini veniţi din întreaga lume pentru liniște sufletească și sfat duhovnicesc. Mănăstirea Vatoped - pentru o noapte, un colț de Românie Mănăstirea Vatoped a devenit, pentru o noapte, un colț de Românie.

În aerul serii, printre icoane străvechi și lumina candelabrelor, s-au auzit glasurile protopsalților români cântând în limba noastră troparele Cuviosului. Părintele Vasile Ioana ne-a mărturisit că a fost o mare bucurie să se afle la canonizarea Sfântului Dionisie.

Preotul ne-a mai spus că sfântul nu a vrut niciodată ca ceilalți să-i cunoască virtuțile, însă se bucura neîncetat de darurile Domnului.

Pentru România și pentru întreaga Biserică, canonizarea este un eveniment de mare importanță, pentru că Biserica își continuă misiunea de a naște sfinți. „A fost o seară românească în Muntele Athos” Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale a răspuns invitației Mănăstirii Vatoped și a oferit răspunsurile liturgice la strana stângă, în limba română, sub conducerea Arhidiaconului Mihail Bucă.

La strana dreaptă au cântat Părintele Damaschin de la Nea Skiti împreună cu ucenicii săi. Arhidiaconul Mihail Bucă, într-un dialog cu părintele Vasile Ioana, a spus: „A fost o seară românească, o seară frumoasă.

Așa cum a spus și Părintele Efrem, a fost o seară a românilor.

Sfântul Dionisie era un om blând.

Deși era orb, avea darul înainte-vederii și suferea cu bucurie.

Și iubea privegherea”. A fost o bucurie și pentru părinții greci să-i asculte pe ai noștri cântând troparele Sfântului Dionisie în limba română.

A fost minunat, imposibil de descris în cuvinte. Regele Charles al III-lea a simțit harul Sfântului Dionisie Părintele Vasile Ioana a povestit: „Ceva interesant despre viața lui este faptul că își ascundea virtuțile și trăia în mare smerenie.

Prințul Charles, actualul Rege Charles al Marii Britanii, a simțit harul Sfântului Dionisie de la Colciu și, chiar dacă era anglican, venea și stătea lângă Sfântul nostru român”. Sfântul Dionisie era înconjurat de o mireasmă neobișnuită, adesea descrisă ca o mireasmă dulce sau de flori.

Deși chilia lui era lângă grajdul de animale, nu a vrut niciodată să se mute. „Deși putea să stea în chilii noi, mai bune, el a refuzat și a rămas în chilia în care a fost monah până la sfârșitul vieții”, a mai spus părintele Vasile Ioana. „Aș îndemna pe români să fie bucuroși că au sfinți.

Sfinți sunt și în țară, dar iată că sfinții se sălășluiesc și peste hotare”, a zis arhidiaconul Mihail Bucă. Părintele Vasile Ioana a completat: „Frumos este că recunoașterea internațională a sfințeniei românești vine din faptul că grecii recunosc sfințenia unui român.

Avem și pe cei din afara țării care spun: „Da, creștinul ortodox român iubește sfințenia”.

Dăm slavă lui Dumnezeu pentru asta!” În 2025 ne-am îmbogățit și cu o Catedrală, dar avem și sfinți nou-canonizați „Sfântul Dionisie este reprezentat în unul dintre mozaicurile Catedralei, ceea ce este minunat.

E o bucurie pentru noi toți”, a mai spus Vasile Ioana. Evenimentul, istoric pentru Biserica noastră, dar și pentru comunitatea atonită, a adunat mulțimi de monahi și pelerini veniți să îl cinstească pe Cuviosul care a viețuit 78 de ani în Sfântul Munte Athos și care, în timp, a devenit unul dintre cei mai iubiți duhovnici aghioriți ai secolului al XX-lea. „Era un om care simțea tainele lui Dumnezeu; datorită stării lui de curăție sufletească și de smerenie, avea o simțire neîncetată a tainelor.

În monahismul ortodox, și mai ales în Sfântul Munte, trebuie să ne cârmuim conștiința monahală pentru ca din inimă să izvorască simțirea tainelor dumnezeiești”, a zis Părintele Efrem Vatopedinul. Se ruga neîncetat pentru România și pentru întreaga lume: „Răbdare, răbdare, răbdare” Sfântul avea darul bunei mireasme, rod al rugăciunii, al smereniei și al curăției sale sufletești.

Îi îndemna necontenit pe toți: „Răbdare, răbdare, răbdare”. Înainte de căderea comunismului în România, părintele Dionisie era adânc întristat și se ruga neîncetat pentru România și pentru întreaga lume.

Deși trăia în lipsuri în chilie, a arătat multă răbdare și jertfă, iar dragostea lui pentru poporul lui Dumnezeu a născut în inima lui rugăciune de foc, ducându-l la înalta măsură duhovnicească pentru care este cinstit astăzi. Sfântul Cuvios Dionisie de la Colciu a fost canonizat de către Patriarhia Ecumenică, în ședința Sfântului Sinod din 30-31 august 2025 la propunerea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înscrierea în Calendarul bisericesc a Sfântului Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu (11 mai) și a Sfântului Cuvios Petroniu de la Prodromu (24 februarie) în ședința din 29-30 septembrie 2025.