Ce țări europene cheltuie cel mai mult pentru pensii și beneficii sociale. România e depășită de Bulgaria

Europa are unul dintre cele mai robuste și mai complexe sisteme de protecție socială din toată lumea – pensii, case sociale, ajutoare de șomaj, ajutor medical și ajutor pentru dizabilități.

Euronews face un inventar statistic al țărilor UE care sunt cele mai generoase când vine vorba de cheltuieli publice pentru sistemul de protecție socială. Toate țările UE au crescut cheltuielile pentru „statul bunăstării” în 2024, conform datelor Eurostat, existând o creștere generalizată de șapte la sută.

Astfel, bugetul social total al blocului a ajuns la aproape cinci miliarde de euro. Prin comparație cu PIB-ul său, cheltuielile medii pe beneficii sociale sunt, acum, la aproximativ 27% în tot blocul european.

Dar cifrele individuale variază de la țară la țară. Finlanda, Franța și Austria sunt cei mai generoși membri ai UE, fiecare cheltuiește în jur de 32% din PIB pe beneficii sociale. Irlanda este pe ultimul loc, cu doar 12 la sută, mai puțin decât state non-UE precum Bosnia-Herțegovina (20%) și Serbia (18%), conform Eurostat. Sursă: Eurostat via Euronews Conform experților, există niște motive clar pentru care se întâmplă acest lucru, inclusiv demografia țării. Societatea irlandeză este încă relativ „tânără” demografic față de alte țări, astfel că pensiile, ajutoarele pentru îngrijirea bătrânilor și alte cheltuieli similare sunt mai mici, spune profesorul Bernhard Ebbinghaus, director al departamentului de macrosociologie de la Universitatea din Mannheim. „În plus, PIB-ul este ușor umflat în Irlanda, la fel ca în Luxemburg, din cauza companiilor internaționale care folosesc țara ca sediu în scopuri fiscale.

Pentru Irlanda, venitul total al locuitorilor săi este un indicator mai bun decât PIB-ul pentru a înțelege standardul de trai al irlandezilor”, adaugă el. Totuși, Irlanda nu este cea mai puțin cheltuitoare țară când vine vorba de toate beneficiile sociale.

Este a doua în UE când vine vorba de cheltuieli pe locuințele sociale, proporțional cu PIB-ul său. Segmentele statului bunăstării care cheltuie cel mai mult În general, pensiile sunt cele care reprezintă cea mai mare parte din cheltuielile sociale ale UE – două trilioane de euro din cheltuielile totale ale blocului. Sistemul de sănătate este pe locul doi cu 1,5 trilioane de euro, urmat de ajutoarele pentru părinți și alocații, cu 0,4 trilioane și ajutoarele pentru persoane cu dizabilități, cu 0,3 trilioane. În ciuda recentei și controversatei (suspendate în prezent) reforme a pensiilor, care ar fi trebuit să scadă cheltuielile pe pensii în Franța, această țară nu este cel mai mare cheltuitor UE pe beneficii sociale pentru cei ieșit la pensii – alocă 13% din PIB-ul său pentru pensii. Sursă: Eurostat via Euronews Cele trei cele mai mari cheltuitoare aici sunt Austria (14,7%), Italia (14,6%) și Finlanda (14,5%).

Când vine vorba de sănătate și ajutoare pentru bolnavi, Germania investește cel mai mult (9,9%), urmată de Franța și Olanda (9,5%). Franța conduce la ajutoarele de șomaj (1,75% din PIB), urmată de Finlanda (1,65%) și Spania (1,5%). Când vine vorba de locuințele sociale, Finlanda ia primul loc (0,99% din PIB), în fața Irlandei (0,72%) și Germaniei (0,63%), dar pare că europenii și-ar dori cheltuieli mai mari pe acest palier. În 2025, un sondaj eurobarometru a descoperit că prețurile mari ale locuințelor și chiriilor sunt cea mai „gravă și mai urgentă” problemă în UE, conform a 40% dintre respondenți (dintre care 51% locuiesc în orașe). Țările din est le prind din urmă pe cele din vest În ciuda faptului că clivajul est-vest din UE este încă pronunțat, multe dintre țările nou-intrate în UE tind să-i prindă din urmă pe marii cheltuitori din Vest. Anul trecut, Estonia și-a crescut cheltuielile pentru „statul bunăstării” cu aproape 20 de procente, mai repede decât orice altă țară UE, urmată de Croația cu aproape 18% și România cu 17,5%. Totuși, cheltuielile crescute ale Estoniei par să fie mai degrabă generate de o indexare combinată cu o creștere a salariilor și mai puțin de o schimbare politică spre expansiunea statului bunăstării, conform lui Lauri Triin, profesoară de politici publice comparate la Universitatea din Talinn. „Indicele pensiilor din 2024 a crescut rapid din cauza inflației precedente ridicate și a salariilor tot mai mari.

Cu o populație mare de pensionari, acest lucru crește automat cheltuielile globale”, a explicat ea.