IMT București revoluționează domeniul neuroprotezării. România este în avangarda cercetării medicale europene

Într-o lume în care medicina și tehnologia colaborează tot mai strâns, România se impune pe harta inovației europene prin inițiative cu impact real asupra vieții pacienților.

Un astfel de exemplu este NerveRepack, proiect coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT București), sub conducerea dr.

Carmen Moldovan, directorul centrului de cercetare pentru integrarea tehnologiilor (CINTECH) din cadrul IMT, institut inclus în cadrul ediției din acest an a „Top 100 Performeri din sănătate”, realizat de revista Capital. Proiectul NerveRepack urmărește dezvoltarea unor interfețe implantabile inteligente, care deschid drumul către posibilitatea ca persoanele cu amputații sau paralizii să își recapete atât controlul motor, cât și senzațiile tactile. „NerveRepack este un proiect european ambițios, coordonat de IMT București, care își propune să revoluționeze domeniul neuroprotezării, prin abordarea uneia dintre cele mai mari provocări medicale: refacerea comunicării dintre nervii afectați și tehnologiile asistive externe, cum ar fi protezele sau exoscheletele.

Proiectul își propune dezvoltarea unor interfețe implantabile avansate, capabile să asigure o comunicare bidirecțională între sistemul nervos și dispozitivele externe”, explică dr.

Moldovan. Un proiect de pionierat NerveRepack este un pas important către o nouă generație de soluții medicale inteligente, care îmbină microtehnologia, neuroștiința și ingineria biomedicală.

Proiectul este rezultatul efortului comun al unui consorțiu internațional de cercetători, medici și ingineri, care demonstrează că inovația în sănătate nu are granițe atunci când este ghidată de o viziune comună.

În care România are rolul de coordonator al celor 27 de parteneri din zece țări europene. „Cea mai mare provocare este să transformăm ideile promițătoare în rezultate aplicabile.

În domeniul biomedical, drumul de la concept la aplicație clinică este lung și complex.

Presupune nu doar excelență științifică, ci și colaborare între specialiști din domenii diferite.

În cazul NerveRepack, provocarea a fost să sincronizăm aceste competențe diverse într-un demers comun, cu obiective ambițioase, dar realiste”, afirmă coordonatoarea proiectului. Provocări și soluții Nu a fost însă singura dificultate întâmpinată și depășită de cercetătorii de la IMT București și aceasta deoarece sistemul public de cercetare, deși oferă o bază solidă, are nevoie de mai multă flexibilitate și predictibilitate.

Proiectele internaționale cer dinamism, rapiditate în decizii și capacitate administrativă, iar uneori procedurile interne pot încetini acest ritm, apreciază interlocutoarea noastră. „Pe de altă parte, este important să menținem un echilibru între rigoarea controlului public și libertatea necesară inovării.

IMT București a reușit să găsească acest echilibru, dar întotdeauna este loc de îmbunătățire, mai ales în ceea ce privește infrastructura de cercetare și susținerea resursei umane tinere”, explică directorul centrului. Pe lista aspectelor care ar trebui optimizate mai figurează însă și predictibilitatea finanțării, reînnoirea infrastructurii de cercetare și simplificarea birocrației, uneori excesivă în accesarea sau derularea unor proiecte. Investiții, colaborare și etică solidă În acest context, dr.

Carmen Moldovan consideră că educația și cercetarea sunt singurele domenii care pot genera un progres durabil.

De aceea, ar trebui să beneficieze de investiții constante și de promovarea colaborării internaționale autentice, bazată pe încredere și schimb de cunoștințe, nu pe competiție rigidă.

Pentru că „cercetarea modernă înseamnă colaborare și încredere, nimeni nu reușește singur”, punctează ea. Nu în ultimul rând, este nevoie de o etică a responsabilității tehnologice, deoarece orice inovație ar trebui să fie gândită în raport cu binele comun și cu impactul asupra sănătății și mediului.