Orașele din lume care au renunțat la artificiile de Revelion. România începe să urmeze trendul

Tot mai multe orașe din România aleg să renunțe la focurile de artificii de la trecerea dintre ani.

Constanța este cel mai recent exemplu: administrația locală a anunțat că nu va mai organiza tradiționalul spectacol pirotehnic de Revelion, urmând direcția deja adoptată de Cluj-Napoca, Ploiești, Iași, Brașov și alte municipii.

Autoritățile explică faptul că artificiile afectează grav animalele – câinii, pisicile, păsările sălbatice – și contribuie la poluarea aerului, care atinge valori de vârf în noaptea de 31 decembrie.

În locul acestor explozii zgomotoase, primăriile promit show-uri moderne cu lumini, lasere sau drone, variante spectaculoase, dar mult mai prietenoase cu mediul și cu vietățile din oraș. Revelion fără artificii în marile orașe din România Cluj-Napoca a fost un pionier al acestei tendințe.

Primarul Emil Boc anunța încă din vară că „bubuiturile clasice vor merge în istorie”, municipalitatea renunțând strategic la focurile de artificii și alocând fonduri pentru un show sincronizat de drone și lasere, pe coloană sonoră.

Suma prevăzută pentru artificii a fost redirecționată către acest spectacol high-tech, care marchează trecerea în noul an într-un mod inedit.

Măsura a fost salutată de comunitate, mai ales de clujenii iubitori de animale, bucuroși că animalele de companie nu vor mai trece prin coșmarul zgomotelor asurzitoare de altădată. Pe urmele Clujului au mers și alte municipii.

Brașovul, Iașiul sau Suceava se numără printre orașele care au anunțat că Revelionul va arăta diferit, fără niciun foc de artificii public.

Autoritățile de acolo au optat, în schimb, pentru jocuri de lumini și spectacole de lasere, ascultând rugămințile asociațiilor de protecție a animalelor și înțelegând trauma provocată de explozii asupra câinilor, pisicilor și faunei urbane.

La Brașov, de pildă, fostul primar George Scripcaru transmitea încă din 2020 că, „pentru a-i proteja pe prietenii necuvântători”, primăria nu va mai organiza focuri de artificii în centrul orașului, dând tonul unui exemplu urmat acum la scară largă. Valul schimbării a cuprins rapid și alte comunități.

Buzăul a devenit, în noiembrie 2025, al șaselea municipiu care a anunțat un Revelion fără pocnitori, înlocuind focurile tradiționale cu un show modern de lumini – o schimbare menită să protejeze atât animalele sălbatice (precum căprioarele din parcul Crâng), cât și pe cele de companie. „Ne-am gândit că nu este în regulă să le provocăm stres într-un loc care, în fond, este casa lor”, a explicat viceprimarul Ionuț Apostu, referindu-se la animalele obișnuite să cutreiere parcul buzoian.

Astfel, Buzăul se aliniază unei liste tot mai lungi de municipii – Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Constanța sau Galați – care au decis să marcheze trecerea dintre ani fără zgomotul asurzitor al petardelor și artificiilor.

Iar lista rămâne deschisă: la Ploiești, sute de localnici au semnat o petiție prin care cer primăriei alternative mai puțin zgomotoase de celebrare, semn că și alte orașe s-ar putea alătura curând acestei tendințe. De ce renunță marile orașe la artificii? Protejarea animalelor este argumentul cel mai des invocat atunci când orașele decid să renunțe la focurile de artificii.

Zgomotele puternice și luminile bruște provoacă panică și un nivel ridicat de stres pentru câini, pisici sau păsări, determinându-le să fugă dezorientate și să se rănească.

Specialiștii veterinari atrag atenția că auzul multor animale este mult mai fin decât al oamenilor, astfel că detonațiile pot duce chiar la pierderea auzului la câini sau pot speria păsările într-atât încât acestea își abandonează cuiburile în toiul nopții.

Un exemplu dramatic a fost cel din Roma, în 2021, când mii de păsări au murit pe străzile orașului după ce s-au ciocnit de clădiri și cabluri electrice, complet dezorientate de zgomotul asurzitor al artificiilor.

Astfel de situații au atras atenția organizațiilor pentru protecția mediului asupra suferinței faunei urbane, impulsionând căutarea unor alternative mai blânde. Și mediul beneficiază de pe urma acestor decizii.

Artificiile afectează calitatea aerului, iar măsurătorile arată că în noaptea de Revelion nivelul poluării crește considerabil, din cauza particulelor fine și a substanțelor toxice eliberate în atmosferă.

Pulberile provenite din compoziția pirotehnică includ metale grele precum plumbul sau cuprul, care ajung ulterior în sol și în ape, contaminându-le.

În plus, după petreceri, parcurile și străzile rămân pline de resturi – tuburi, ambalaje, fragmente de rachete – care reprezintă un pericol pentru animale și generează deșeuri greu de gestionat.

Prin renunțarea la artificii, orașele se pot bucura de un aer mai curat și de spații publice mai sigure în prima zi a noului an, fără mizeria pirotehnică lăsată în urmă altădată. Un alt factor important este siguranța publică An de an, petardele și artificiile folosite necorespunzător provoacă accidente grave – de la persoane rănite sau mutilate, până la incendii care distrug locuințe.

Un exemplu recent vine din Germania, unde noaptea dintre 2024 și 2025 s-a încheiat tragic: artificiile utilizate de populație au provocat moartea a cel puțin cinci oameni, determinând autoritățile să ceară măsuri mai stricte și chiar interzicerea „bombelor pirotehnice” de mare putere. Folosirea pe scară largă a materialelor pirotehnice, deseori insuficient controlată, generează sute de victime și pune o presiune uriașă pe serviciile de urgență, care în marile orașe sunt mobilizate masiv la fiecare sfârșit de an.

În fața acestor situații, tot mai mulți medici, paramedici și reprezentanți ai poliției din Europa cer public renunțarea la artificii.

În Țările de Jos, de pildă, organizațiile profesionale ale cadrelor medicale și ale polițiștilor s-au alăturat activiștilor pentru protecția animalelor, pledând de ani de zile pentru interzicerea artificiilor de Revelion — o tradiție care, spun ei, a devenit periculoasă nu doar pentru animale, ci și pentru oameni și pentru bunurile lor, potrivit dutchnews.nl. Nu în ultimul rând, contextul climatic și economic își pune amprenta.

În zone predispuse la secetă sau incendii de vegetație – de pildă în Australia sau vestul Statelor Unite – artificiile au fost anulate în ultimii ani din motive de prevenție, deoarece scânteile pot declanșa incendii pe timp de vară.

Chiar și considerentele de buget pot influența decizia: un spectacol pirotehnic mare costă zeci de mii de euro, bani pe care unele primării preferă să-i redirecționeze către iluminat festiv, concerte sau alte proiecte comunitare.

În perioade de austeritate sau restricții (cum a fost cazul în pandemie), multe orașe au descoperit că pot trece în noul an și fără artificii, concentrându-se mai mult pe latura spirituală sau familială a Revelionului, decât pe show-ul de pe cer. Lumea spune adio artificiilor: exemple din Europa și nu numai Nu doar în România artificiile pierd teren în noaptea dintre ani.

La nivel global, asistăm la o schimbare de paradigmă în modul de a sărbători Anul Nou.

În Țările de Jos, țară cu o tradiție aprinsă a artificiilor de Revelion, autoritățile au luat o decizie istorică: în 2025, Parlamentul olandez a votat interzicerea totală a vânzării de artificii către populație, măsură ce va intra în vigoare cel târziu cu ocazia Revelionului 2026/2027.

Această hotărâre, descrisă de inițiatori drept „o veste fantastică pentru oameni și pentru animale”, marchează punctul culminant al unei campanii de peste 20 de ani dusă de politicieni pro-mediu, medici și lucrători de urgență, care au încercat să pună capăt freneticelor explozii de Anul Nou ce cauzau anual sute de răniri și pagube de milioane.

Doar partidele extremiste s-au opus, în timp ce majoritatea populației susține schimbarea – sondajele arătau că peste 60% dintre olandezi ar vota pentru o interdicție, dacă ar fi consultați prin referendum. Chiar înainte ca interdicția să fie stabilită la nivel național, unele orașe din Țările de Jos au încercat să limiteze pe cont propriu folosirea artificiilor.

Nu mai puțin de 19 municipalități introduseseră, în ultimii ani, restricții locale pentru artificiile de Revelion, însă eficiența lor era redusă: majoritatea locuitorilor le ignorau.

Tradiția pirotehnică era atât de înrădăcinată, încât fără o lege unitară, pasionații găseau mereu modalități de a se aproviziona și de a ocoli regulile impuse la nivel local. După impunerea interdicției naționale, Olanda propune un nou model de a sărbători trecerea dintre ani: singurele artificii permise vor fi cele profesioniste, realizate în condiții stricte de siguranță, alături de spectacolele cu drone, considerate opțiuni mult mai puțin poluante și mai prietenoase cu mediul.

Practic, show-urile pirotehnice sunt transferate în totalitate către specialiști, în locuri controlate, eliminând haosul provocat până acum de miile de amatori care aprindeau petarde pe străzi. Tendința Revelioanelor „fără fum” a depășit însă granițele Europei În Asia, marile metropole au început la rândul lor să adopte spectacolele tehnologice ca alternativă la artificiile tradiționale.

Unul dintre exemplele devenite celebre este Shanghai, care la trecerea în anul 2020 a renunțat la pirotehnicele clasice și a impresionat lumea cu un show futurist realizat cu aproximativ 2.000 de drone luminoase.

În acel spectacol – elogiat pentru nivelul redus de poluare și pentru inovația adusă – roiurile de drone s-au sincronizat perfect, conturând deasupra râului Huangpu forme și simboluri animate: silueta unui om în alergare, un glob pământesc care se rotea, cifra „2020” și un uriaș ceas de numărătoare inversă, toate create fără folosirea vreunei pulberi explozive. Deși în acel an show-ul din Shanghai a fost preînregistrat și difuzat la televiziune, din motive logistice, semnalul transmis a fost limpede: viitorul spectacolelor de Anul Nou ar putea aparține dronelor inteligente, nu artificiilor zgomotoase.

Iar modelul chinezesc a început să fie replicat și în alte mari orașe asiatice – de la Singapore la Dubai – unde autoritățile testează tot mai des coregrafii luminoase cu drone pentru a marca evenimente importante într-un mod spectaculos, sigur și prietenos cu mediul. Artificiile au fost înlocuite de drone și lasere Orașele care renunță la artificii nu lasă, totuși, cerul complet întunecat de Anul Nou.

În locul exploziilor tradiționale, sunt tot mai des preferate spectacolele cu drone și lasere, coordonate pe muzică.

Aceste show-uri high-tech pot crea pe cer imagini spectaculoase – de la forme tridimensionale la mesaje animate de „La mulți ani!” – fără zgomotul și riscurile asociate pirotehnicii clasice. Un exemplu este Cluj-Napoca, unde fondurile destinate artificiilor au fost redirecționate către un spectacol complex cu drone, lasere și coloană sonoră, o premieră pentru oraș.

Publicul asistă, de fapt, la o nouă expresie a artei festive, în care tehnologia devine instrument de scenografie urbană. Magia vizuală nu dispare, însă liniștea relativă a acestor show-uri aduce un avantaj evident.

Animalele nu mai trec prin episoade de panică, iar oamenii se pot bucura de jocurile de lumini fără zgomotele puternice care obișnuiau să tulbure atmosfera.

În plus, spectacolele cu drone sunt reutilizabile și ușor adaptabile – aceleași dispozitive pot fi programate pentru teme complet diferite, de la sărbători naționale la evenimente culturale. Dacă artificiile clasice însemnau propriu-zis „arderea banilor” în câteva minute de spectacol irepetabil, dronele și laserele devin investiții durabile și simboluri ale unei tehnologii mai curate.

Multe orașe occidentale au încercat deja formule hibride – celebru fiind show-ul Londrei din 2021, care a combinat focurile de artificii cu un balet aerian de drone.

Totuși, noua tendință merge spre renunțarea totală la pulberea explozivă: laserele, LED-urile și coregrafiile digitale tind să devină instrumentele centrale ale revelioanelor viitorului.