"Nu mai sunt bani, asta e problema"

Pilonul 1 reprezintă sistemul public de pensii, finanțat prin contribuțiile actualilor angajați, care susțin pensiile celor deja retrași din activitate.

Aici, contribuţiile nu se acumulează în conturi individuale, drepturile nu pot fi moștenite, iar valoarea pensiei depinde de raportul dintre angajați și pensionari. „Pilonul 1 funcționează pe principiul solidarității, însă în contextul actual, numărul pensionarilor crește mai rapid decât cel al contribuabililor”, explică Iancu Guda, citat de Observator News. Pilonul 2 este componenta privată obligatorie a sistemului, unde o parte din contribuțiile angajaților este direcționată către un cont individual, administrat de fonduri de investiții.

Aici, fondurile acumulate sunt investite și pot genera randamente, economiile sunt moștenibile, dacă titularul nu ajunge la vârsta de pensionare, contribuie la reducerea presiunii asupra sistemului public.

Potrivit analistului, Pilonul 2 reprezintă „singura soluție sustenabilă pe termen lung”, capabilă să echilibreze deficitul generat de îmbătrânirea populației și de migrația forței de muncă. Citeşte şi: Deficitul sistemului de pensii riscă să ajungă la 5% din PIB.

Andrei Caramitru avertizează că țara este în prag de faliment total și inevitabil Pilonul 3 este un sistem complet privat și opțional, menit să suplimenteze pensiile provenite din Pilonii 1 și 2.

Contribuțiile pot fi făcute de angajat sau angajator, există avantaje fiscale – deduceri de până la 450 de euro anual sau 15% din salariul brut, este adesea folosit de companii pentru fidelizarea angajaților. „Pilonul 3 nu preia automat contribuția din CAS, dar oferă flexibilitate și stimulente fiscale pentru economisire”, a mai spus Iancu Guda. În prezent, pensia medie din România este de 2.813 lei, în timp ce numărul pensionarilor a depășit 4,9 milioane.

Aceasta reprezintă aproximativ 53% din salariul mediu brut.

Sustenabilitatea sistemului depinde de numărul angajaților activi, nivelul contribuțiilor și al salariilor şi de ritmul de creștere economică. „Raportul dintre pensie și salariu a crescut de la 45% la 53% în ultimul deceniu, dar economia nu poate susține creșteri semnificative fără reforme”, avertizează Iancu Guda. Citeşte şi: Ce se întâmplă cu pensiile recalculate.

Anunțul de ultimă oră de la Casa de Pensii, milioane de români așteaptă bani mai mulți Specialistul estimează că, fără ajustări majore, sistemul public ar putea deveni insuficient pentru noile generații. „Din păcate, mi-aș dori și eu pentru bunica mea și pentru toți bunicii din România pensii mai mari.

Dar întrebarea este cine le plătește.

Numărul de angajați din economie care contribuie și dimensiunea salariului la care se aplică CAS-ul nu cresc proporțional cu pensia.

Și atunci ce înseamnă că ne îndatorăm ca să plătim pensii mai mari și mă întreb peste 5 ani, oare ne vor pensiona la 70 de ani? Sau ce pensii o să mai avem eu care am 40 de ani? Peste 25 de ani o să am un procent de înlocuire de 30% pensie raportată la salariu.

Nu mai sunt bani.

Asta e problema, provocarea și ne pare rău tuturor”, a concluzionat Iancu Guda.