Cuza plănuia Unirea Transilvaniei cu România și chiar proclamarea Independenței

Alexandru Ioan Cuza a avut ocazia de a se afirma ca un domnitor autoritar care în numai 7 ani a dat reforme majore.

Chiar dacă ele nu au avut imediat efecte, per ansamblu au contribuit la crearea sistemului politic modern.

Reforme militare, agrare, sociale, educaționale, juridice au împins România mai aproape de tradiția occidentală. Evenimentul Istoric Nr.92 vine cu noutăți de top din sfera istoriei și gândirii istorice.

Sumarul numărului din luna octombrie 2025 este unul deosebit de interesant și atractiv! Revista Evenimentul Istoric poate fi cumpărată de la chioșcurile de ziare sau de pe edituradecarte.ro.

În plus, cu numai 12 lei pe ediție, îți poți descărca pe gadgetul preferat edițiile integrale ale acestei reviste pentru a-ți crea propria arhivă on-line. Cuza, între carbonari, republicanism și domnia autoritară.

Relația bună cu Napoleon al III-lea La 2 decembrie 1852, Ludovic Napoleon Bonaparte, ales anterior Președinte al Franței, autointitulat anterior Prinț-Președinte al Franței, va instaura Al Doilea Imperiu, el proclamându-se Împărat al Franței ca Napoleon al III-lea.

Fusese cândva un „carbonar” convins, fiind chiar condamnat pe viață pentru conspirație și evandând după mulți ani în spatele gratiilor.

Revoluția europeană de la 1848-1849 se încheiase dar revoluționarii italieni, francezi, polonezi și maghiari visau sub stindardul unui Mazzini sau unui Garibaldi să pornească o a doua revoluție europeană. Cuza va căuta să instituie o monedă națională „romanatul”. dar până șa urmă se va ajunge la „leul românesc” după „lowe-talerul” olandez.

A bătut și medalia comemorativă „Pro Virtute Militari”, în 1860, care urma să fie acordată veteranilor luptei de pe Dealul Spirii din 13 septembrie 1848, însă va fi dată abia în aprilie 1866, de către Locotenența Domnească. la câteva luni după detronarea lui Cuza la 11 februarie 1866. Tabăra de la Florești și gestul de curtoazie față de ruși Tabăra de la Florești fusese gândită tocmai pentru ca Armata Română să poată apăra România dinspre Carpați sau chiar să poată trece Munții Carpați la nevoie, într-un context favorabil.

Pe teritoriul României, a acționat un spion maghiar cu largi conexiuni italiene și francmasonice, Gustav Frygyessi. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza va asigura și tranzitul armelor rusești destinate Serbiei, între Galați și Severin, fapt ce a fost văzut ca un gest de curtoazie față de ruși în eventualitatea unui posibil conflict ruso-turc.

Cuza bănuia că după înfrângerea din 1855-1856, Rusia va căuta un moment de revanșă. Totuși, Alexandru Ioan Cuza a fost totuși destul de prudent în a sprijini activități revoluționare, de natură să-l deranjeze pe Napoleon al III-lea, preferând să aștepte alte momente mai favorabile, care, din păcate, nu au venit în perioada domniei sale. A știut Cuza de asasinarea lui Barbu Catargiu? Asasinarea în vara lui 1862 a Premierului Barbu Catargiu a fost pusă pe seama unei conspirații a liberalilor radicali, pentru că liderul conservator, șef de Guvern se opunea reformei agrare radicale.

Faptul că a fost ucis în trăsura deschisă a Prefectului Capitalei, la trecerea pe sub turnul Clopotniței Mitropoliei, când plecau de la lucrăriele Adunării Deputaților și faptul că asasinul nu a fost prins niciodată, au alimentat ideea conspirației. Evenimentul Istoric, revistă lunară de istorie, aduce la cunoștința pasionaților de istorie cele mai importante subiecte, indiderent de epocă.

Dacă veți comanda o carte de pe edituradecarte.ro și includeți în comandă una din revistele Evenimentul Istoric și Capital nu veți avea costuri de livrare.

Evenimentul Istoric vă ține la curent cu noutățile din domeniul temelor de istorie, pe canalul de Youtube Evenimentul Istoric dar și pe Canalul de Youtube Hai România!