Rata abandonului școlar din România, printre cele mai mari din Europa. Care sunt județele cu cele mai mari probleme

România are una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar România se confruntă cu o rată alarmantă a abandonului școlar, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat analizate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Abandonul social în România poate fi definit ca o situație în care o persoană este părăsită, lăsată fără ajutor sau neglijată din punct de vedere social, expunând-o la suferințe fizice sau morale. Aceasta include acțiuni precum părăsirea domiciliului, alungarea sau lăsarea fără ajutor a unei persoane care depinde de sprijin, neîndeplinirea obligațiilor legale privind întreținerea persoanei respective și lipsa ajutorului minim necesar pentru supraviețuire și bunăstare. Județele în care rata abandonului școlar depășește chiar și de trei ori media europeană Situația este deosebit de gravă în regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Centru, unde rata abandonului depășește semnificativ media UE. În regiunea de Sud-Est, care include județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, rata de părăsire timpurie a educației atinge 26%, aproape triplu față de media Uniunii Europene.

Situația este îngrijorătoare și în regiunile Centru (21%) și Sud-Muntenia (19%). Recomandări Cât costă porcul pentru masa de Crăciun la mijloc de noiembrie 2025.

Românul nu își permite, iar producătorul iese în pagubă Cum a evoluat rata abandonului școlar în ultimii ani În ultimii ani, rata abandonului școlar din România a rămas relativ constantă.

În 2013, 17% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani părăsiseră prematur educația, iar în 2024 procentul a scăzut ușor la 16,8%.

În contrast, media UE a scăzut de la 11% la 9,4% în aceeași perioadă. Spania, care în 2015 avea o rată a abandonului școlar mai mare decât România, a reușit să îmbunătățească situația, reducând rata de la 20% la 13% în 2024. Regiunea Nord-Est este singura care a înregistrat o scădere moderată a ratei de abandon, de la 25% în 2015 la 16% în 2024. Factorii care pot influența rata abandonului școlar În raport, Monitorul Social subliniază o legătură strânsă între abandonul școlar și rata sărăciei în ocupare.

În România, aproximativ 10,9% din populația ocupată câștigă sub pragul lunar de sărăcie, o rată mult peste media UE de 8,5%. „Părăsirea timpurie a educaţiei conduce deseori la neintegrarea pe piaţa muncii, ceea ce înseamnă că tinerii care nu au fost susţinuţi să îşi finalizeze studiile riscă să rămână afectaţi de sărăcie de-a lungul vieţii”, arată raportul. Consecințele pe termen lung ale abandonului școlar Cercetările indică faptul că mulți dintre cei care abandonează școala riscă să nu mai muncească deloc în mediul formal.

Conform sondajului EU-LFS, jumătate dintre românii între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu educația lucrează sau caută un loc de muncă, în timp ce cealaltă jumătate nu este activă pe piața muncii. „Persistenţa ratelor ridicate de abandon şcolar, în pofida numeroaselor dezbateri şi iniţiative publice, reflectă eficienţa limitată a intervenţiilor statului în acest domeniu”, subliniază Monitorul Social. Ministrul Educației dă vina pe profesori pentru analfabetismul funcțional Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit controverse prin declarațiile sale despre analfabetismul funcțional.

El a atribuit principala responsabilitate cadrelor didactice, provocând reacții critice din partea sindicatelor. „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte.

Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa.

Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe”, a spus Daniel David, într-un podcast realizat de Salvați Copii. Ministrul a subliniat că responsabilitatea pentru performanța slabă a elevilor revine în principal cadrelor didactice, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior.

Declarațiile ministrului au stârnit zeci de reacții în mediul online.

Un profesor a mărturisit că s-a simțit jignit de afirmațiile lui Daniel David cu privire la faptul că profesorii sunt motivul pentru care elevii sunt analfabeți funcționali și îl acuză pe ministru că nu reprezintă cadrele didactice din România. Profesorii au reacționat dur după afirmațiile lui Daniel David Declarațiile ministrului au provocat critici imediate din partea cadrelor didactice.

Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat afirmațiile drept „calomnioase, injuste și ofensatoare”. „O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, într-un comunicat citat de Edupedu.ro. SIPA a solicitat retragerea declarațiilor și scuze publice adresate profesorilor din România.

Sindicatul a subliniat devotamentul și profesionalismul cadrelor didactice, în ciuda subfinanțării cronice a sistemului educațional.