Cel mai periculos virus din România i-a atins în număr mare pe tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani

Jocurile de noroc online au devenit una dintre cele mai mari industrii digitale din România.

Tinerii sunt cei mai expuși, psihologii vorbesc despre dependență, iar autoritățile confirmă mii de sesizări.

Cifrele arată pierderi uriașe, în timp ce site-urile promit „responsabilitate”. O industrie care crește mai repede decât poate fi reglementată România este una dintre piețele europene cu cea mai rapidă creștere în zona jocurilor de noroc online.

Conform datelor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), veniturile operatorilor autorizați de jocuri la distanță au crescut constant în ultimii ani.

Rapoartele oficiale ale instituției – disponibile la https://onjn.gov.ro/ – arată că platformele de pariuri sportive, cazinouri online și jocuri tip slot au atras milioane de utilizatori activi. Pandemia a accelerat fenomenul, deoarece sălile fizice au fost închise, iar oamenii au migrat spre platformele digitale.

În documentele publice ale ONJN se menționează că operatorii online au ajuns să dețină o parte importantă din piață, iar numărul licențelor acordate pentru jocuri la distanță a crescut. Tinerii reprezintă cel mai mare procent dintre jucători Un studiu realizat de Asociația Joc Responsabil, organizație recunoscută la nivel național și citată frecvent de presă, arată că segmentul cel mai activ în zona jocurilor online este format din persoane cu vârsta între 18 și 30 de ani.

Conform informațiilor publicate pe https://jocresponsabil.ro/, tinerii sunt atrași de accesul rapid, promoții, bonusuri, dar și de ideea „îmbogățirii rapide”. Specialiștii organizației explică faptul că gamificarea – transformarea jocurilor în experiențe vizuale, pline de recompense – acționează psihologic asupra utilizatorilor.

Mulți intră din curiozitate și rămân pentru senzația de risc, competiție și câștig.

În realitate, cele mai multe pariuri se încheie cu pierderi, nu cu profit. Câți bani se pierd la jocurile de noroc Rapoartele ONJN indică faptul că piața jocurilor de noroc online ajunge la miliarde de lei anual.

Statul încasează taxe consistente, iar operatorii raportează venituri în creștere.

Cifrele precise se regăsesc în raportările oficiale publicate la https://onjn.gov.ro/rapoarte-anuale/. În presă au apărut numeroase studii neoficiale care estimează că sumele pierdute de jucători sunt enorme, însă datele confirmate provin doar din contabilitatea operatorilor și încasările bugetare.

În lipsa unei statistici publice privind pierderile individuale, psihologii folosesc indicatori indirecți: creșterea cererilor de consiliere și rapoartele ONG-urilor. Psihologii: „Dependența de jocuri se formează similar cu dependența de substanțe” Asociația Joc Responsabil oferă consiliere gratuită pentru jucători cu probleme.

Pe site-ul instituției sunt publicate explicații privind mecanismul dependenței, iar psihologii compară procesul cu dependența de alcool sau droguri.

Sistemul dopaminic este stimulat prin recompense intermitente, iar pierderile sunt percepute ca provocări. La nivel internațional, Organizația Mondială a Sănătății a introdus tulburarea de jocuri de noroc în clasificarea oficială a bolilor, sub forma „gambling disorder”.

Documentele OMS pot fi consultate pe https://www.who.int.

OMS confirmă că dependența de jocuri de noroc are efecte severe asupra sănătății mintale: anxietate, depresie, izolare socială și chiar comportamente auto-distructive. Psihologii avertizează că tinerii sunt mai vulnerabili pentru că au impulsivitate mai mare, venituri instabile și tendința de a căuta experiențe cu adrenalină. ONG-urile trag semnale de alarmă Asociația „Joc Responsabil” și Centrul de Consiliere „Restart” raportează solicitări tot mai numeroase din partea jucătorilor care au pierdut bani și au ajuns în datorii.

Informațiile publicate de organizații și citate de presa economică arată că fenomenul s-a amplificat după liberalizarea pieței publicității la jocuri. Pe website-ul https://jocresponsabil.ro/ sunt menționate programe de suport, linii de consiliere și informații despre riscurile jocurilor excesive.

Specialiștii subliniază că jucătorii nu cer ajutor până când situația financiară nu devine critică.

Mulți ascund problema față de familie, iar datoriile se acumulează prin credite rapide sau împrumuturi de la prieteni. Economiștii: „Pierderea nu e vizibilă, dar are impact real” Economiști citați în analize publice au explicat în repetate rânduri că piața jocurilor de noroc funcționează pe modelul „pierdere dispersată, câștig concentrat”.

Milioane de oameni pierd sume mici și medii, în timp ce operatorii acumulează profituri. Statul câștigă din taxe, dar societatea pierde prin costuri invizibile: familii îndatorate, pierderi de economii, scăderea productivității și probleme de sănătate. Platformele promit „joc responsabil”, însă realitatea este alta Toate site-urile licențiate afișează mesaje de tipul „joacă responsabil”, au limite de depunere, verificări de identitate și butoane de auto-excludere.

În teorie, jucătorul poate seta restricții, iar operatorul trebuie să blocheze accesul dacă există indicații de dependență. În practică, studiile organizațiilor de profil arată că doar o parte dintre utilizatori folosesc aceste instrumente.

Există rapoarte ale Asociației „Joc Responsabil” care confirmă că mulți utilizatori continuă să joace și după ce au pierdut sume mari.

În absența unor obligații legale mai dure, avertismentele sunt pur informative, nu obligatorii. Publicitatea, un factor exploziv Unul dintre motivele pentru care tot mai mulți tineri ajung pe platforme este volumul uriaș de publicitate.

Televiziuni, social media, bannere digitale și influenceri promovează constant pariuri sportive și cazinouri online.

Spoturile TV sunt difuzate chiar și la ore accesibile minorilor. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a publicat în ultimii ani mai multe decizii de sancționare pentru publicitate agresivă la jocuri de noroc.

Deși instituția limitează conținutul unor reclame, volumul rămâne ridicat, iar mesajele sunt construite astfel încât să sugereze câștiguri ușoare. Familii afectate, datorii și pierderea controlului În centrele de consiliere psihologică, jucătorii povestesc despre împrumuturi, căderi nervoase, concedieri, certuri în familie și vânzarea bunurilor personale.

Psihologii explică faptul că gambling-ul exacerbează impulsivitatea, iar jucătorul crede că poate recupera pierderile următoarelor pariuri.

De cele mai multe ori pierderile cresc, nu scad. În Marea Britanie, Australia și Statele Unite, studiile citate de OMS arată că pierderile continue duc la creșterea riscului de depresie, anxietate și suicid.

Aceleași efecte se observă și în România, afirmă specialiștii care lucrează în programele „Joc Responsabil” – motiv pentru care organizația insistă pe consiliere și prevenție. Ce se poate schimba pentru ca tinerii să scape de dependență În mai multe state europene au fost introduse măsuri dure: limitarea publicității, interzicerea bonusurilor pentru jucători vulnerabili, blocarea automată a conturilor după pierderi repetate sau verificarea veniturilor înainte de depuneri mari.

Specialiștii români cer măsuri similare.

Organizațiile din domeniu au transmis public că legislația actuală „nu protejează suficient consumatorii”, iar supraexpunerea la reclame poate transforma jocul într-un fenomen social periculos.