De ce se moare în România? O boală care face peste tot mai multe victime decât cancerul este uneori ignorată de oameni. „80% dintre cauze pot fi prevenite de noi”

Boala cardiovasculară este cauza numărul 1 de deces în România și în întreaga lume.

Diferența este că, în țara noastră, numărul deceselor provocate de bolile cardiovasculare este de 2 ori și jumătate mai mare decât media Uniunii Europene.

În România, în 2024 au murit de această boală peste 130.000 de oameni, în timp ce numărul nașterilor a fost de puțin peste 149.000. Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Alina Neagu (HotNews – România), alături de Justė Ancevičiūtė (Delfi – Lituania), Krassen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Petr Jedlička ( Denik Referendum – Cehia) și Katarzyna Staszak (Gazeta Wyborcza – Polonia). Afecțiunile cardiovasculare apar la vârste din ce în ce mai tinere, confirmă medicii români cu o cazuistică semnificativă.

Tot mai mulți pacienți sunt diagnosticați la vârsta activă – între 45 și 55 de ani – dar există și pacienți care nu au împlinit încă 20 de ani, explică Ioana Cristina Daha, medic cardiolog la Spitalul Colentina, una dintre unitățile majore din București. „Cel mai tânăr pacient pe care eu îl tratez are 18 ani”, a spus dr.

Ioana Cristina Daha în cadrul unui eveniment dedicat bolilor cardiovasculare, organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație de pacienți din România. Vorbim despre afecțiuni „bagatelizate” uneori de pacienți, spune dr.

Ioana Cristina Daha: „Uneori, oamenii nu se sperie de bolile de inimă și nu le iau la fel de în serios precum un diagnostic oncologic”. Unul din doi români Peste jumătate dintre decesele din țara noastră – 53,3% anul trecut – au avut drept cauză bolile cardiovasculare, iar o persoană din patru se află în evidenţa medicilor de familie cu o astfel de afecțiune, probează datele Institutului Naţional de Sănătate Publică. 130.441 de români au murit din această cauză în anul 2024, când s-au înregistrat 33.050 de decese cauzate de hipertensiune arterială, 16.142 cauzate de infarct miocardic acut, 31.599 de decese cauzate de boli cerebro-vasculare, 25.979 de decese din cauza altor forme de cardiopatii ischemice și 1.364 de decese cauzate de cord pulmonar cronic. În total, în anul 2024 s-au înregistrat în România 244.735 de decese. În timp ce media europeană a deceselor cauzate de boli cardiovasculare este de 44 la 100.000 de locuitori, în România este de 109 decese la 100.000 de locuitori.

De peste 2,5 ori mai mult decât media de pe continent. Stilul de viață Medicul cardiolog Ioana Daha spune că prevenția este esențială în bolile cardiovasculare: „Noi, medicii, dar si fiecare om în parte, prin mici schimbări, putem să prevenim probleme majore.

Un om informat va alege întodeauna să vină mai devreme la medic și să prevină înainte chiar ca probleme majore sa apară.” Bolile cardiovasculare pot fi prevenite, în primul rând, prin alegerea unui stil de viață sănătos, spune și Ministerul Sănătății. „Stilul de viață sănătos” sună vag, dar, dacă ne uităm la cei mai importanți factori de risc care favorizează apariția acestor boli și decesele cauzate de ele, cifrele din România sunt, din nou, peste media europeană, arată datele Ministerului Sănătății: Supraponderabilitatea și obezitatea – o medie de 67% în România și de 53% în țările OECD. Fumatul zilnic – 19% în România și 16% în țările OECD. Consumul episodic excesiv de alcool – 36% în România și 19% în țările OECD. Activitatea fizică inadecvată – 8% în România și 40,33% în țările OECD. Consumul de legume (cel puțin o legumă pe zi) – 17% în România și 57% în țările OECD. Consumul de fructe (cinci sau mai multe porții pe zi) – 2% în România și 15% țările OECD. Bulgaria stă mai rău decât România Bulgaria este țara europeană care stă chiar mai prost decât România, la acest capitol.

Dintr-un total de 101.006 decese înregistrate în anul 2023 în țara vecină, la o populație de aproape 6,5 milioane de locuitori, aproximativ 61% au fost cauzate de boli cardiovasculare. Și în Lituania, peste jumătate dintre decese – 50,8% – sunt cauzate de boli ale sistemului circulator (cardiovasculare). Lituania are o rată a mortalității prin boli ale sistemului circulator de două ori mai mare decât media Uniunii Europene. Medic din Lituania: 80% dintre cauze sunt în puterea noastră Sigita Glaveckaitė, medic cardiolog și președinta Asociației Inimii din Lituania, a explicat, în emisiunea tv „Delfi diena”, care sunt principalele cauze: „În primul rând, există o prevalență ridicată a factorilor de risc în rândul populației noastre.

Știm care sunt acești factori de risc.

Aceștia includ fumatul, lipsa activității fizice, obezitatea, alimentația nesănătoasă, diabetul, hipertensiunea arterială, dislipidemia și consumul de alcool.” Aproximativ 80% dintre cazurile de boli cardiovasculare „pot fi prevenite prin ajustarea factorilor de risc aparent simpli, dar esențiali, și anume, evitarea fumatului, o dietă sănătoasă, controlul hipertensiunii arteriale și al diabetului, scăderea colesterolului și limitarea consumului de alcool.

Acest lucru pare foarte simplu, dar este adesea dificil de realizat în practică”, susține medicul lituanian. Însă o cauză foarte importantă pentru numărul foarte mare de îmbolnăviri și decese o reprezintă, conform medicului cardiolog Sigita Glaveckaitė, este și „atenția și finanțarea insuficiente alocate cardiologiei și prevenției, diagnosticării și tratării bolilor cardiovasculare”. Sigita Glaveckaitė vorbește, de asemenea, și despre o a treia cauză: „Miturile, credințele și indiferența, care împiedică oamenii să ia medicamente.

Chiar dacă noi prescriem tratamente pe baza medicinei bazate pe dovezi.” Aproape 50.000 de români mor de cancer, într-un an 2,7 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene sunt diagnosticați cu cancer, în fiecare an.

După bolile cardiovasculare, cancerul reprezintă a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, cu 1,3 milioane de decese pe an, dintre care peste 2.000 la oameni tineri. Estimările arată că numărul de cazuri noi de cancer diagnosticate anual va crește cu 24% pe continent, până în anul 2035. În România, situația este similară cu cea din restul țărilor europene: cancerul reprezintă următoarea cauză de deces în țara noastră, după bolile cardiovasculare. Anual, sunt diagnosticate peste 95.000 de noi cazuri de cancer.

Boala provoacă, în fiecare an, în jur de 50.000 de decese, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică.

În anul 2024, 46.738 de români au fost uciși de tumori maligne. Iar estimările pentru anii următori sunt îngrijorătoare: este de așteptat ca numărul cazurilor de cancer să crească cu 6%, până în anul 2035 – cu 8,3% la bărbați și 3,3% la femei. La mare distanță, pe locurile 3 și 4 printre cauzele de deces din țara noastră sunt bolile aparatului respirator, 22.388 de decese în 2024, și bolile aparatului digestiv, cu 14.090 de decese.

Dintre bolile respiratorii, pneumonia este cea mai frecventă cauză, cu 13.206 decese, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică. Bolile digestive și respiratorii reprezintă cauze importante de deces și în restul țărilor europene. Bulgaria are nevoie de reforme urgente ale politicilor de sănătate La fel ca în România, cancerele reprezintă a doua cauză de deces și în Bulgaria, provocând anual 13–15% din totalul deceselor. Împreună, bolile cardiovasculare și cancerul cauzează 70% din totalul deceselor din Bulgaria, în fiecare an. Experții bulgari indică drept principale cauze obiceiurile alimentare nesănătoase, numărul mare de fumători și consumul de alcool, activitatea fizică insuficientă dar și accesul insuficient la servicii medicale de prevenție. Bulgaria se clasează pe primul loc în Europa în ceea ce privește prevalența fumatului și a consumului de alcool, conform datelor Eurostat. Datele din țara vecină subliniază nevoia urgentă de reforme pe termen lung ale politicilor de sănătate, cu un accent deosebit pe prevenție, diagnosticare precoce și îmbunătățirea gestionării bolilor cronice. Țara unde îmbunătățirea asistenței medicale a dus la scăderea numărului de decese În Polonia, numărul deceselor din cauze care pot fi prevenite a scăzut treptat în ultimii ani, însă până la două treimi din decesele produse înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani se datorează unor cauze care pot fi prevenite. Spre exemplu, în jur de 10% din totalul deceselor premature din această țară sunt atribuite consumului de alcool. „Vorbim despre decese care ar putea fi prevenite prin stil de viață sau tratament”, afirmă Bogdan Wojtyniak, profesor la Institutul Național de Sănătate Publică din Polonia. Cehia: cei care nu iau medicamente Și în Cehia, pe lângă cauzele clasice care țin de îmbătrânire, medicii atribuie stilului de viață nesănătos un număr mare de decese. „Când îmi întreb pacienții – pacienți sub 60 de ani după un atac de cord – aproape întotdeauna fumează, sunt obezi, nu își tratează hipertensiunea arterială sau nu iau medicamente pentru colesterol”, spune profesorul de Cardiologie Josef Kautzner. Însă, spre deosebire de România, în Cehia, statisticile indică o scădere a deceselor cauzate de boli cardiovasculare și cancer.

Medicii explică acest lucru prin îmbunătățirea treptată a calității asistenței medicale. Sute de mii de decese evitabile pe an în Europa.

România este în zona de risc 861.702 decese din cauze prevenibile și 399.537 de decese din cauze tratabile s-au înregistrat în anul 2021 la nivelul Uniunii Europene, conform celor mai recente date disponibile, analizate în raportul „Health at a Glance: Europe 2024”, publicat în decembrie anul trecut de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Raportul face distincția între morți din cauze tratabile și morți din cauze prevenibile.

Mortalitatea din cauze tratabile este considerată un indicator al eficienței sistemului de sănătate, în timp ce mortalitatea din cauze prevenibile este considerată un indicator al eficienței politicilor publice de prevenție în domeniul sănătății.

Ambele categorii sunt considerate indicatori ai unor decese care pot fi evitate. România stă foarte prost nu doar la decese din cauze tratabile, unde ocupăm ultimul loc, ci și la capitolul „decese produse din cauze prevenibile”.

La cauze prevenibile ne situăm pe antepenultimul loc în UE: 440 de români la fiecare sută de mii de locuitori cu vârsta sub 75 de ani mor, într-un an, din cauze ce pot fi prevenite. Cum stau celelalte țări Doar Ungaria (452 de decese la suta de mii de locuitori) și Bulgaria (cu 460 de decese prevenibile la suta de mii de locuitori sub 75 de ani) se află în urma țării noastre. Media celor 27 de state ale Uniunii Europene este de 201 decese din cauze prevenibile la suta de mii de locuitori sub 75 de ani într-un an.

Mai puțin de jumătate din cât are țara noastră. În țara noastră mor de 3 ori mai mulți pacienți din cauze tratabile decât media UE, este una dintre concluziile raportului anual „Health at a Glance: Europe 2024.

State of Health in the EU Cycle”. România are cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, reiese din raport, însă stă dezastruos la capitole precum prevenție, screening, vaccinare sau la numărul de pacienți care au acces la examinări medicale imagistice de înaltă performanță – CT, RMN sau PET/CT. Cei mai puțini bani alocați sănătății Principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile, la care România este numărul 1 în UE, sunt bolile cardiace ischemice (21%), cancerul colorectal (14%), cancerul de sân (10%), accidentul vascular cerebral (10%), pneumonia (8%), hipertensiunea (5%) și diabetul (4%). În ceea ce privește morțile din cauze prevenibile, în anul 2021 numărul 1 la cauze a fost COVID-19 (24%), urmat de cancerul pulmonar (16%), bolile cardiace ischemice (10%), consumul de alcool (6%), accidentul vascular cerebal (5%), accidente (5%), BPOC – boala pulmonară obstructivă cronică (4%), sinucideri (4%). Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au rămas, ca și în precedentele ediții ale raportului State of Health in the EU, cele mai scăzute dintre țările UE. Țara noastră a cheltuit în medie, în anul 2022 – cele mai recente date disponibile, analizate în raport – 1.632 de euro cu sănătatea pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate din media UE – 3.533 de euro pe cap de locuitor. De asemenea, țara noastră continuă să aloce printre cei mai puțini bani din UE pentru cheltuielile cu sănătatea raportat la PIB: 5,7%.

Doar Luxemburg – cu 5,6% – alocă mai puțin. România figurează în top 5 al țărilor UE cu nevoi de asistență medicală nesatisfăcute ale populației, alături de Grecia, Estonia, Finlanda și Letonia.

Cauzele țin în principal lipsa banilor, distanța (lipsa de acces la asistență medicală în unele zone ale țării) și timpii de așteptare. Țara noastră este ultima din Uniunea Europeană și la capitolele acoperire vaccinală și screening pentru unele tipuri de cancer.