Despre platformă
Contact
Căutare știri
Aparență

Intră în cont
Înregistrează-te
Micul dejun al domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Social

Micul dejun al domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Evenimentul Zilei 01.06.2025 20:56 (Preluat: 02.06.2025)
7 vizualizări

Vrei să înțelegi mai bine această știre?

Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.

Social Ce mânca Alexandru Ioan Cuza la micul dejun.

Alimentul nelipsit de pe masa domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România, avea câteva obiceiuri culinare bine stabilite, mai ales în ceea ce privește micul dejun. Micul dejun al domnitorului Alexandru Ioan Cuza În fiecare dimineață, pe masa sa nu lipseau ouăle moi și brânza de burduf.

Brânza era consumată întotdeauna cu o felie groasă de pâine de casă, făcută în cuptorul cu lemne. Uneori, acestea erau completate cu ceapă verde și ridichi, în funcție de sezon, alături de un pahar de lapte dulce sau acru.

Micul dejun avea un rol important în rutina sa zilnică, chiar dacă era și un lider preocupat de dreptatea pentru oamenii de rând. Cafeaua preferată a lui Cuza Deși în acea perioadă ceaiul era printre băuturile preferate, Alexandru Ioan Cuza se remarca prin pasiunea pentru cafea.

El era un mare iubitor de cafea.

O savura în stil oriental: tare, amară și servită în cești mici. Se crede că această preferință venea din timpul petrecut în Iași, un oraș cu influențe orientale puternice, iar domnitorul ar fi fost admirator al cafelei turcești.

Această băutură era mult mai intensă și diferită față de obiceiurile occidentale, ceea ce îi conferea un aer aparte în tabieturile sale matinale. Primele mancăruri românești oficial recunoscute În timpul lui Alexandru Ioan Cuza, bucătăria românească începea să se contureze și să fie recunoscută.

În acea perioadă s-a publicat prima carte de bucate din Țările Române, unde a apărut pentru prima dată sintagma „bucătărie română”. Pe atunci, gospodinele pregăteau mâncăruri precum bame cu carne sau pui, supă de linte, ciuperci umplute, budincă de orez sau burtă de vițel prăjită.

Aceste preparate reflectau tradițiile culinare locale și influențele timpului, în contextul în care oamenii de cultură susțineau folosirea termenilor România, români, românism.

Gastronomia devenea astfel o formă de afirmare națională, alături de limbă, cultură și identitate, scrie fanatik.

Citește pe Evenimentul Zilei

Vrei să înțelegi mai bine această știre?

Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.