Consilerul BNR demontează „Ilie Sărăcie” și avertizează: o criză politică poate arunca România într-o criză economică dramatică

Consilierul BNR, Eugen Rădulescu, respinge eticheta de „Ilie Sărăcie” atribuită premierului și, în același timp, lansează un avertisment dur: în actualul context fragil, o criză politică ar putea declanșa rapid o criză economică de proporții.

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice și al dezbaterilor privind stabilitatea guvernării și direcția bugetară a României. „Ilie Sărăcie”? Rădulescu respinge criticile la adresa premierului Întrebat la Digi24 despre porecla atribuită premierului Ilie Bolojan, consilierul BNR a respins categoric această caracterizare. „Doamne-fereşte, nu, câtuşi de puţin! Este un om care a luat o economie ajunsă în pragul prăbuşirii şi a reuşit nu numai ca să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis anul trecut şi vedem ce se va întâmpla anul acesta, dar a făcut-o în condiţiile în care scăderea economică nu a fost nici pe departe aşa de mare cum ar fi putut să fie. Nu, nici vorbă.

Cred că, având în vedere şi constrângerile de ordin politic, ceea ce a făcut el este foarte bine, meritoriu”, a afirmat Eugen Rădulescu. În spațiul public, eticheta „Ilie Sărăcie” a fost folosită de criticii premierului, nemulțumiți de măsurile de austeritate și de reducere a cheltuielilor bugetare. Avertisment: criza politică poate declanșa o criză economică Rădulescu a atras atenția că, în actualele condiții economice, instabilitatea politică ar avea consecințe grave. „Dacă ajungem la o criză politică nu văd scenariul în care scăpăm de o criză economică dramatică.

O criză politică poate să ne azvârle foarte repede într-o criză economică de mari proporţii”, a afirmat Rădulescu. El a subliniat că România se află într-un context bugetar vulnerabil, iar orice dezechilibru politic poate amplifica problemele existente. Replica la comparația cu Bulgaria Declarațiile vin după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a invocat exemplul Bulgariei, unde instabilitatea politică nu a împiedicat aderarea la zona euro. Rădulescu a explicat însă că situațiile nu sunt comparabile, deoarece Bulgaria a menținut în mod constant disciplina bugetară. „Doar că bulgarii sunt din 1997 în Consiliul Monetar.

Bulgarii n-au făcut niciodată un deficit bugetar mare în toată această perioadă.

Au fost obligaţi să ţină deficitul sub control din cauză că nu aveau controlul emisiunii monetare.

Emisiunea monetară la ei a fost ca un fel de cămaşă de forţă. Nu se puteau mişca. Şi atunci chiar dacă guvernele ar fi vrut cumva să dea drumul la baierile pungii pentru a avea câştiguri politice, n-aveau de unde. Şi atunci, într-adevăr, bulgarii au putut să intre în zona euro, dar din cauză că niciodată guvernele, acelea instabile care au fost, nu au dus deficitul bugetar nu la 9%, cât a fost la noi, măcar la 3,5%.

A fost chiar mai jos”, a explicat consilierul BNR. Tensiuni politice și apel la responsabilitate Pe fondul acestor discuții, Rădulescu a făcut apel la rațiune în zona politică, exprimând speranța că deciziile vor fi luate înainte de apariția unui deznodământ negativ.