România are spitale curate doar pe hârtie. În realitate, infecțiile nosocomiale omoară și copii, iar medicii ascund cazurile
Vrei să înțelegi mai bine această știre?
Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.
Revoltător e că în spitalele unde s-a cumpărat aparatură de zeci de milioane de lei pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, au căzut victime ale infecțiilor copii.
Mergem azi la Iași, locul de unde șapte familii și-au luat copiii acasă în sicrie.
O lecție dură pentru un sistem sanitar care își caută de prea mult timp vindecarea. Și totuși, oficial, în România avem cele mai curate spitale din Europa.
Suntem pe primele locuri privind combaterea infecțiilor nosocomiale depistate în unitățile sanitare. Gheorghe Diaconu, managerul Spitalului de Copii Sf.
Maria Iași: „Spitalul are un coeficient al prezentei infecțiilor în jur de 1%”. În realitate, ascundem gunoiul sub preș.
Media europeană e de 6-7% din totalul pacienților internați.
Și nu pentru că sunt neglijenți, ci pentru că raportează numărul real de cazuri. Citește și În secțiile de spital nu sunt respectate procedurile, echipamentele achiziționate rămân nefolosite, iar aparținătorii nu respectă nici ei regulile, ceea ce transformă întregul sistem într-o bombă cu ceas. Corespondent PRO TV: Care credeți că e rata reală a infecțiilor nosocomiale la cât la sută v-ați gândit? Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Cel puțin dublă față de cât se raportează. O investigație în mai multe spitale din România arată același tipar: milioane de euro investite în echipamente și modernizări care nu funcționează sau sunt folosite greșit, proceduri ignorate, infecții ascunse și licitații contestate pentru caiete de sarcini restrictive, care au favorizat anumiți furnizori.
La Iași, aparatura destinată prevenirii infecțiilor nu a împiedicat o tragedie în care au murit copii, iar controalele au scos la iveală nereguli grave. La Călărași, un proiect european ridică semne de întrebare: lucrări recepționate cu lipsuri și spații care nu permit evacuarea pacienților în caz de incendiu.
Cam peste tot aceeași problemă: reguli pe hârtie, dar nu și în realitate, cu riscuri directe pentru pacienți. Roboți, nebulizatoare, tot felul de echipamente sunt azi în proprietatea spitalelor după o investiție a Uniunii Europene prin PNRR care a alocat 150 de milioane de euro ca să scadă rata infecțiilor. Anul trecut, la Iași, s-a scris o poveste din care ar trebui să învețe tot sistemul sanitar.
În secția de Terapie Intensivă, mai mulți copii s-au prăpădit din cauza unei bacterii care s-a răspândit rapid de la unul la altul din cauza neglijentei personalului medical, conform unui raport. Cătălina Ionescu, fostul manager al Spitalului de Copii din Iași: „Șase din cei nouă copii au murit”. Un al șaptelea, transferat la București, s-a prăpădit după trei luni de la infectare. „E inadmisibil ca în zilele noastre să ascundem aceste cazuri”, spunea ministrul Alexandru Rogobete în septembrie 2025. Cum a fost posibil ca acești copii să fie infectați cu o bacterie periculoasă în secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfânta Maria din Iași, în condițiile în care în 2024 aici a fost cumpărată aparatură în valoare de 50 de milioane de lei, destinată combaterii infecțiilor nosocomiale.
Raportul Corpului de Control al ministrului Sănătății vorbește despre neglijență și despre nerespectarea procedurilor la intrarea în secție. Ne-am întors la Iași, la șase luni de la tragedia care a lăsat șapte familii fără copii, iar ce s-a petrecut aici este simptomatic pentru sistemul sanitar și descrie o practică întâlnită în multe spitale.
De la ascunderea cazurilor de infecție până la ignorarea procedurilor. Vom urmări ce s-a întâmplat pas cu pas, pentru ca astfel de tragedii să fie evitate.
O anchetă este încă în desfășurare, dar devine tot mai clar că la mijloc este o eroare umană, în condițiile în care în spital existau echipamente performante de dezinfectare și sterilizare. Zeci de milioane de lei investite în echipamente care fie nu au fost folosite, fie au fost utilizate incorect. În spital au ajuns, în 2024 și la începutul lui 2025, mașini de spălat instrumentar, echipamente de laborator performante care identifică bacteriile în timp-record, dispozitive care pulverizează substanțe dezinfectante și sisteme prin care pot fi verificate suprafețele și mâinile cadrelor medicale. Și totuși, după toate aceste dotări, pe 8 august 2025 apare primul caz de infectare a unui copil cu bacteria Serratia, care poate fi letală la pacienții cu imunitate scăzută.
În Terapie Intensivă, toate paturile sunt ocupate de bolnavi în stare critică.
Situația este trecută sub tăcere, iar activitatea secției continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. O lună mai târziu, pe 13 septembrie, un nou-născut este contaminat cu aceeași bacterie.
Din nou, cazul nu este raportat către DSP. Discutăm despre situație cu doctorul Cezar Avârvarei, responsabil de igiena din spital. Corespondent PRO TV: Dumneavoastră erați medic și atunci responsabil când ați raportat prima infecție la DSP? Cezar Avârvarei, medic specialist igienă: Nu știu să vă spun exact cu date din neam în față, dar știu că în momentul în care au venit rezultatele imediat coroborăm să vedem dacă au mai fost infecții cu aceeași tulpină și știind regula cumulului de cazuri, pentru că dacă a venit cu rezultatul în weekend noi luni am și făcut această modificare. Ca să aflăm cum au stat lucrurile, ne-am dus la DSP.
În fruntea instituției îl găsim pe medicul Liviu Stafie.
Îl întrebăm despre prima raportare privind prezența bacteriei Serratia în secția de Terapie Intensivă. Corespondent PRO TV: De la Spitalul Sfânta Maria am aflat că primul caz a fost depistat într-o vineri.
Și că DSP a fost anunțat.
Coincide cu ce informații aveți dumneavoastră? Dr.
Liviu Stafie: Nu, nu cred, noi am fost anunțați pe data de 16 septembrie și 16 cred că a fost marți, marți, pe 16 septembrie.
Atunci am fost anunțați nu de existența unui focar și existența a trei cazuri de Serratia. Corespondent PRO TV: Credeți că cele patru zile au contat în răspândirea bacteriei? Cezar Avârvarei, medic specialist igienă: Contează să poți să fii de pază și să aplice măsuri și știu că.
Măsurile s-au luat sau luată imediat, adică nu s-a așteptat intervenția DSP-ului.
Absolut, și măsuri se iau și de la un caz, adică în permanență. Gheorghe Diaconu spune că au fost luate măsuri imediat.
Este actualul manager, cel din perioada respectivă a fost demis pentru neglijență. S-a cerut și demisia șefei Serviciului de prevenire a infecțiilor asociate actului medical.
Șefa secției ATI a fost de asemenea înlocuită.
Un lung șir de nereguli a fost scos la iveală de Corpul de Control al Ministerului Sănătății, iar despre acestea a vorbit, sub protecția anonimatului și un medic din spital. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Încurajez pe această cale și spun încă o dată: raportați infecțiile nosocomiale, nu este o problemă asta.
Faptul că închidem o secție pentru o săptămână, pentru că avem o infecție nosocomială, așa e normal să se întâmple”. Medicii din Iași au făcut ce fac foarte mulți în România.
Ascund infecțiile nosocomiale de frica consecințelor.
Așa se facă că în acte suntem țara cu cele mai igienizate spitale din Europa și doar până la 1,5% dintre pacienți capătă și alte boli în spital.
În Europa vorbim de 6%. La Iași, nu au raportat la timp și nici nu au luat măsurile urgente pentru izolarea focarului.
Așa că, în zilele următoare, au apărut noi cazuri.
Mama unei fetițe de 12 ani, care a murit în secția de Terapie Intensivă, povestește cum unele cadre medicale nu respectau protocoalele de igienă. „Nu foloseau mănuși sterile.
O asistentă își lua echipamentul, botoșeii, halatul și boneta, alta nu, intra fără să fie echipată.
Erau asistente care dezinfectau înainte și după, dar erau asistente care nu dezinfectau”, a spus femeia. Chiar în timp ce vorbeam cu medicii și asistentele din secția de Terapie Intensivă, exact despre aceste nereguli, un angajat se pregătea să intre într-un salon unde un copil era în stare extrem de gravă, fără să respecte procedurile. Se pregătea să intre cu mănuși deja folosite și fără halat.
Camerele de filmare și colegii i-au atras atenția, așa că s-a întors să își pună halatul, dar nici atunci nu urma pașii corecți.
Vrei să înțelegi mai bine această știre?
Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.