Cine conduce cu adevărat Iranul și cât de reală este amenințarea pentru România: explicațiile jurnalistei Carmen Gavrilă

Jurnalista Radio România Actualităţi Carmen Gavrilă atrage atenția că situația din Iran este neclară, subliniind că noul lider spiritual Mojtaba Khamenei nu a apărut public, iar puterea pare să fie exercitată, în realitate, de Corpul Gărzilor Revoluţionare, într-un context de tensiuni crescute în Orientul Mijlociu, relatează news.ro. Jurnalista Radio România Actualităţi Carmen Gavrilă, corespondent de război în Orientul Mijlociu, susţine că noul lider spiritual al Iranului, Mojtaba Khamenei, nu a dat nici mesaj către popor, nici video, nici audio din noua sa funcţie. Cine conduce acum Iranul? În realitate, după moartea lui Ali Khamenei, Iranul este condus de Corpul Gărzilor Revoluţionare, o forţă armată islamică creată de ayatollahul Ruhollah Khomeini, după revoluţia din 1979, perpetuată până în prezent. ”Mojtaba Khamenei nu este văzut ca un lider care decide el, dă el direcţii, ci acţionează, cel puţin în simbioză, dacă nu chiar plăteşte nişte datorii - pentru că a fost ales (lider suprem - n.r.) - Corpului Gărzilor Revoluţionare”, a explicat Carmen Gavrilă.

Despre Mojtaba Khamenei, ales lider suprem al Iranului după moartea tatălui său, Ali Khamenei, circulă informaţii contradictorii.

O parte a presei internaţionale scrie că se află în Iran, unde a preluat puterea.

Alte publicaţii susţin că a fost rănit grav în atacurile israeliene şi momentan e internat într-un spital din Moscova. ”Nu este clar în ce stare este Mojtaba Khamenei.

Oricum, reacţia în interior, atât cât am putut detecta şi din ce iese cu greu din Iran, pentru că internetul, teoretic, este blocat, dar mai sunt scăpări, nu dă deloc bine faptul că Mojtaba nu a apărut, nici măcar printr-un mesaj, dacă nu video, măcar audio.

Cine conduce Iranul acum? Mai toată lumea spune că în acest moment Pasdaran.

Adică Corpul Gărzilor Revoluţionare.

În acest moment, Mojtaba Khamenei nu este văzut ca un lider care decide el, dă el direcţii, ci acţionează, cel puţin în simbioză, dacă nu chiar plăteşte nişte datorii - pentru că a fost ales (lider suprem - n.r.) - Corpului Gărzilor Revoluţionare. Şi dacă este să ne uităm puţin şi la oamenii din jurul lui, cine este vehiculat, de exemplu, pentru a-l înlocui pe Larijani în fruntea Consiliului Suprem de Securitate? Mohsen Rezaee.

Mohsen Rezaee este tot un personaj foarte prezent şi cunoscut în Iranul în ultimii 20 de ani de viaţă politică.

Un politician provenit tot din rândul Pasdaran, tot din rândul Gărzilor Revoluţionare şi, în general, toate numele pe care le vedem vehiculate în acest moment sunt ori actuali, ori foşti membri ai Corpului Gărzilor Revoluţionare”, a explicat Carmen Gavrilă în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV. Gărzile Revoluţiei vor dispărea odată cu o eventuală schimbare a regimului de la Teheran? ”Tocmai aici stă întrebarea dacă poate fi înlăturat regimul.

Asta este dezbaterea care macină disidenţa iraniană, dar şi pe observatorii occidentali sau pe cei care privesc sau şi-ar dori ca în Iran să existe un alt tip de guvernare.

Regimul iranian supravieţuieşte, e adevărat, este foarte importantă şi componenta clericală, prin autoritatea, atâta cât a mai rămas, dar importantă, a mullahilor - e termenul general pentru clerici, că sunt de mai multe ranguri teologice.

Dar regimul supravieţuieşte cu acel nucleu de populaţie, care este şi foarte disciplinat.

Degeaba - spun chiar disidenţii iranieni - degeaba ai 85% din populaţie, 75% din populaţie antiregim, dar care trage în direcţii diferite.

Pe când nucleul acela de 10-15% este ordonat, antrenat cumva, ştie ce are de făcut şi bine plasat în spatele acestei forţe reprezentate de Pasdaran (Gărzile Revoluţiei), şi de clerici, dar şi de miliţiile de voluntari.

Da, vedem acum eliminaţi comandanţii pe măsură ce ajung în frunte, în special prin lovituri ale Israelului, de un fel sau altul, numai că sunt straturi de comandanţi, de oameni care sunt pregătiţi şi au fost pregătiţi de multă vreme să vină din urmă şi să preia comanda, puterea, în funcţie de instituţia sau locul în care se află”, a spus Carmen Gavrilă. Va ataca Iranul şi România? Jurnalista RRA Carmen Gavrilă a fost întrebată, în emisiunea Insider politic, dacă Iranul ar putea ataca România, în contextul în care purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran a avertizat România să nu pună baze militare la dispoziţia SUA. ”Totul e posibil în lumea în care trăim, e adevărat, numai că eu nu m-aş teme de aşa ceva.

Suntem departe de asta. Şi geografic.

Trebuie să treacă peste Turcia, stat membru NATO. Şi în acelaşi timp mesajul s-a lămurit până la urmă.

Dincolo de primele titluri alarmiste din presă, s-a lămurit totuşi că era vorba despre un mesaj foarte bine cântărit.

Nu un mesaj gândit pentru România, ci un răspuns la o întrebare.

N-am apucat să verific cine a pus acea întrebare în acea conferinţă de presă, că ar fi interesant să aflăm.

Cum a ajuns cineva să pună acea întrebare referitoare la România şi din partea cărei instituţii de presă.

Iar răspunsul acela a fost foarte diplomatic şi foarte bine gândit şi care arată că Iranul, cel puţin în acest moment, şi dacă este să ne uităm numai la Ministerul de Externe iranian, nu are nicio intenţie să extindă conflictul mai departe decât a făcut-o deja. Şi pentru Iran, în acest moment, este suficient că a extins conflictul la ţările Golfului şi la ţările mari producătoare de combustibil, de petrol, de gaz lichefiat şi aşa mai departe”, a spus jurnalista Carmen Gavrilă, făcând trimitere la Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a avertizat România, într-o conferinţă de presă, să nu se implice în război de partea Americii. „Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a spus Baghaei.

El a adăugat că o astfel de acţiune ar fi inacceptabilă din perspectiva dreptului internaţional şi ar atrage responsabilitate internaţională pentru România. Ministrul Apărării, Radu Miruţă, susţine că declaraţiile purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe iranian la adresa României nu reprezintă ameninţări militare, ci făceau referire la ”chestiuni” de natură juridică şi politică. ”Am văzut o declaraţie a purtătorului de cuvânt de la Ministerul de Externe iranian, nu de la ministru, nu de la preşedinte.

Acel lucru pe care l-am văzut nu făcea referire la ameninţări militare, ci făcea referire la chestiuni de natură juridică şi politică.

Eu pot să vă răspund despre aspectele militare, spunându-vă că ceea ce Parlamentul a votat acum o săptămână este un element care sporeşte capacitatea de apărare a României şi care măreşte gradul de descurajare al celor care s-ar uita poate interesaţi să atenteze la siguranţa naţională”, a afirmat ministrul Apărării, Radu Miruţă. Parlamentul României a validat decizia CSAT privind utilizarea bazelor militare din România de către SUA pentru misiuni în Orientul Mijlociu.

Astfel, armata americană va aduce la bazele de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii avioane de realimentare, echipamente de monitorizare şi echipamente de comunicaţii satelitare.

Preşedintele Nicuşor Dan a subliniat că toate echipamentele americane sunt defensive.