Închisoare cu executare pentru un bărbat care „și

Judecătorul care a pronunțat sentința, rămasă definitivă prin neatacare, și-a motivat decizia prin faptul că bărbatul „a încercat să rămână în posesia telefonului mobil și nu s-a prezentat în fața instanței”, iar un astfel de comportament „trebuie sancționat aspru, pentru a forma o raportare corectă a acestuia la valorile sociale”. Dat în urmărire pentru executarea pedepsei Una dintre persoanele urmărite de Poliția Română pentru a fi trimise la închisoare este Florin Nicolae Hideg, un bărbat de 31 de ani din București, condamnat la două luni de închisoare și plata unei amenzi penale de 7.200 de lei pentru o infracțiune care este pedepsită foarte rar cu detenția: însușirea bunului găsit sau ajuns din greșeală la făptuitor. Practic, Hideg a fost condamnat la închisoare cu executare pentru că, în data de 6 iulie 2024, și-a însușit un telefon iPhone 15 Pro, pierdut de un angajat al Televiziunii Române, în autobuzul 331. Totul s-a întâmplat în intervalul 13.00 – 13.30.

Păgubitul a circulat cu autobuzul pe de la stația Dămăroaia până la stația Charles de Gaulle, unde a coborât pentru a merge la birou.

Când a ajuns la sediul televiziunii, bărbatul a constatat că nu mai are telefonul, bănuind că i-a fost furat în autobuz.

Păgubitul s-a dus la Poliție pentru a reclama furtul, iar în declarația de persoană vătămată a subliniat că este sigur că la urcarea în autobuz a avut telefonul asupra sa pentru că a achitat biletul de călătorie cu telefonul. Proprietarul telefonului a mai spus că „a existat un moment în care a fost o ușoară înghesuială, dar nu a simțit nimic, în sensul de a fi îmbrâncit”. Telefonul, „palmat” de „bărbatul cu căruciorul” În urma plângerii, polițiștii au cerut STB imaginile de pe camerele de supraveghere din autobuz, constatând că pe imagini este surprins momentul în care persoana vătămată urcă în mijlocul de transport în comun și „se așază pe scaunul de lângă geamul autobuzului, ocazie cu care se observă cum în mână ține un obiect ce pare a fi un telefon mobil”. Camerele de supraveghere au mai surprins momentul în care angajatul TVR coboară din autobuz și „uită telefonul în autobuz, pe scaunul pe care acesta a stat”. Imaginile mai arată cum, peste aproximativ 10 minute, în autobuz urcă „o persoană de sex bărbătesc, ce împinge un cărucior cu un copil”. „Pe capturile de ecran prezente se observă cum persoana necunoscută de sex bărbătesc observă telefonul persoanei vătămate, ocazie cu care își schimbă locul ocupat din autobuz și se așază pe scaunul pe care era plasat telefonul, pentru a ascunde telefonul, în vederea sustragerii ulterioare a acestuia.

Ulterior, se observă cum persoana necunoscută coboară din autobuz, la stația Calea Dorobanților, având asupra sa telefonul persoanei vătămate”, se arată în rechizitoriu. „Acest telefon a fost pierdut sau furat și ofer recompensă” Păgubitul le-a declarat polițiștilor că în ziua în care și-a pierdut telefonul, de pe un alt telefon, la care era conectat cu același cont iCloud, a trimis mesajul: «acest telefon a fost pierdut sau furat și ofer recompensă». Proprietarul le-a declarat polițiștilor că există o posibilitate ca persoanei în posesia căreia a ajuns telefonul să îi fi apărut e-mailul său pentru că, după ce a trimis acel mesaj, a primit o serie de e-mailuri în care i se solicita să intre pe anumite link-uri pentru schimbarea parolei. Autorul, identificat cu ajutorul softului de recunoaștere facială La două luni de la însușirea telefonului uitat în autobuz, Hideg a devenit suspect într-un dosar de furt și a fost introdus de polițiștii de la Secția 5 în NBIS, baza de date a Poliției Române.

Polițiștii de la Transporturi, care investigau dispariția telefonului din autobuzul STB, au observat asemănări între persoana din baza de date și cea surprinsă de camerele de supraveghere din autobuz. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere și cele din baza de date au fost verificate cu ajutorul softului de recunoaștere facială al Poliției, NeoFace Watch, iar concluzia a fost că există „suspiciunea rezonabilă că acesta din urmă (n.r. – Hideg Florin Nicolae) este autorul infracțiunii de însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor”. De la „dat înapoi”, la „lăsat pe o bancă” Audiat de polițiști în calitate de suspect, Hideg a recunoscut că a găsit telefonul în autobuz, dar a spus că a doua zi a observat pe ecranul telefonului datele de contact ale proprietarului. „M-am întâlnit cu acesta, ocazie cu care i l-am dat înapoi”, a declarat suspectul, la Poliție, oferind și un nume și o vârstă aproximativă ale persoanei căreia i-ar fi restituit telefonul. Reaudiat, păgubitul a spus că suspectul minte. „Nu m-am întâlnit cu nicio persoană în vederea recuperării telefonului și nu am fost contactat niciodată de cineva care dorea să îmi returneze telefonul mobil iPhone 15 Pro”, a declarat proprietarul telefonului. Chemat din nou la Poliție și pus să descrie persoana căreia i-a restituit telefonul, Florin Nicolae Hideg și-a schimbat declarația. „După ce am luat telefonul din autobuz și am ajuns acasă am resetat telefonul, deoarece voiam să îl păstrez.

Mi-am dat seama că nu pot să îl resetez deoarece îmi trebuia contul de iCloud și l-am lăsat la domiciliu, în apartament.

După aproximativ 7 zile mi-am dat seama că nu am ce să fac cu el și l-am lăsat pe o bancă, nu îmi amintesc cu exactitate locația”, a declarat bărbatul. „Inculpatul nu a avut o conduită adecvată nici în cursul judecății” În urma anchetei, Florin Nicolae Hideg a fost trimis în judecată pentru însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor, iar dosarul a fost judecat la Judecătoria Sectorului 1 București.

Hideg nu s-a prezentat la proces, iar judecătorul l-a condamnat la două luni de închisoare cu executare și plata unei amenzi penale de 7.200 de lei. „Inculpatul nu a avut o conduită adecvată nici în cursul judecății, acesta neprezentându-se la instanță, deși a fost citat în numeroase rânduri, iar soția sa a fost înștiințată despre necesitatea prezenței sale.

Conduita procesuală a inculpatului, care a încercat să rămână în posesia telefonului mobil și care nu s-a prezentat în fața instanței, în speranța absurdă că poate astfel să scape de justiție, determină concluzia că acesta trebuie sancționat aspru, pentru a forma o raportare corectă a acestuia la valorile sociale”, și-a motivat judecătorul decizia de condamnare. „Nu poate fi reeducare fără executarea efectivă a pedepsei” În motivarea hotărârii studiate de Libertatea se mai arată: „deși a recunoscut comiterea faptei în cursul urmăririi penale, ceea ce nici nu putea fi negat, având în vedere imaginile video de la dosarul cauzei, (n.r. – acuzatul) a formulat apărări mincinoase privind restituirea telefonului, apoi abandonarea lui”. Judecătorul a considerat că „această conduită procesuală demonstrează un anumit tipar de personalitate și care trebuie corijat”. „De asemenea, din fișa de cazier a inculpatului, se observă că acesta este cunoscut cu antecedente penale în străinătate, aspect ce semnalează că acesta nu este o persoană pentru care comiterea ilicitului penal reprezintă un eveniment izolat și pasager”, și-a mai justificat instanța decizia, care a rămas definitivă prin neatacare. Judecătorul a mai decis condamnarea cu executare și pentru că, lipsind de la proces, acuzatul nu și-a dat acordul pentru a presta muncă în folosul comunității (condiție obligatorie pentru a beneficia de o pedeapsă cu suspendare). „(…) inculpatul nu poate fi reeducat fără executarea efectivă a pedepsei, care are oricum o durată mică”, a concluzionat judecătorul. Proprietarul telefonului a cerut daune morale de 1.000 de lei În procesul în care Hideg Florin Nicolae a fost trimis în judecată, proprietarul telefonului a cerut ca pe lângă prejudiciul de 6.800 de lei (valoarea telefonului) să îi fie achitate și daune morale în valoare de 1.000 de lei.

Daunele morale, a arătat păgubitul, „constă în deranjul cauzat de pierderea telefonului, care conţine imagini ce nu s-au mai recuperat, mesaje, contacte”. „Făceam plăţi cu telefonul, iar o perioadă nu am mai putut să fac astfel de plăţi”, a explicat păgubitul. „Telefonul mobil se dovedește un instrument deosebit de util” Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea de acordare a daunelor morale, arătând că „raportarea la condițiile actuale ale unui cetățean mediu permit concluzia că telefonul mobil este un mijloc deosebit de important pentru desfășurarea activităților curente, fiind și un bun ce poate fi protejat de dreptul la viață privată”. „Astfel, pe lângă efectuarea de apeluri telefonice, persoana vătămată deținea informații importante pentru viața sa privată în memoria acelui telefon, cu titlu de exemplu, fotografii, videoclipuri, alte numere de contact, aplicații și conturi ce trebuie recuperate, dacă persoana vătămată a reținut parolele respective etc.”, a mai subliniat judecătorul. Instanța a punctat faptul că pe memoria telefonului oricărei persoane se află fotografii și videoclipuri care surprind moment unice care țin de viața privată, iar „pierderea acestora este un prejudiciu în sine”.