„Uităm ce avem și noi frumos sau interesant”

„Storytelling-ul este ceva nativ pentru mine” În aprilie 2024, după 12 ani petrecuți în Italia, Lorin Braticevici s-a întors în România, unde a creat o pagină de Instagram cu obiectivul de a face România cunoscută atât celor care locuiesc aici, cât și străinilor. „Scopul a fost să distribui pe internet descoperirile pe care eu le făceam despre România.

Inițial postam videouri scurte cu informații de impact, apoi am avut o perioadă în care postam mai mult despre latura balcanică și est-europeană a României, cu mult umor negru și sec.

Însă, de aproximativ 10 luni, am schimbat definitiv direcția și postez subiecte mai culturale și intelectuale, povești mai puțin cunoscute, cu obiectivul clar de a face România mai cunoscută, apreciată și înțeleasă în online”, explică el. În mediul virtual pe care l-a creat, cei peste 83.000 de urmăritori pe care-i are pot descoperi tot felul de fun facts despre țara noastră, de la superstiții moștenite din generație în generație și tradiții care încă se practică, la informații despre primele Miss ale României, pictori și domnitori cunoscuți sau de ce blocurile noastre socialiste sunt diferite față de cele din Europa de Est. Născut și crescut în București, Lorin este freelancer de nouă ani și se ocupă de social media, copywriting și content online.

Din clasa a VIII-a s-a mutat în Italia, unde a văzut pasiunea localnicilor pentru frumos și, așa cum adaugă, s-a îndrăgostit de turism, de istorie, artă și arhitectură.

A locuit timp de 12 ani aici, timp în care a realizat că nu știe foarte multe despre țara natală, așa că atunci când s-a întors, în 2017, a devenit autodidact. „În Italia s-a declanșat pasiunea, dar în România s-a concretizat”.

Braticevici a făcut Facultatea de Turism, despre care spune că i-a amplificat plăcerea pentru cunoaștere, dar și studii de specialitate în marketing. „Storytelling-ul este ceva nativ pentru mine.

Dintotdeauna mi-a plăcut să povestesc și să fac informația ușor de înțeles”, după cum explică. VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 4 „România încă pare o țară exotică” Creatorul de conținut online povestește cum este pasionat de lectură, așa că inspirația pentru subiectele pe care le postează îi vine în timp ce citește. „Am coloane de cărți acasă și iubesc să colecționez cărți.

Inspirația mai apare și atunci când vorbesc cu turiști sau când particip la tururi ghidate.

Dintre multitudinea de informații, aleg să vorbesc despre cele care simt că au potențial viral.

De-a lungul timpului am dezvoltat o intuiție de marketer, iar experiența în marketing este baza”, spune el. În ceea ce privește documentarea pe care o face, se bazează pe cărți, Google și AI, dar are și prieteni din zona culturală la care apelează uneori pentru informații extra.

Lorin se consideră un tip curios, dornic de explorare, așa că ia la pas atât străzile, cartierele și muzeele Capitalei pentru a primi inspirație, cât și pe cele din restul țării. „Am fost recent în Tulcea, Buzău, Colți, Moieciu de Sus, Brașov și Bran”, precizează freelancer-ul.

O postare îi ia în jur de câteva ore, însă cel mai mult timp îl dedică documentării.

Își notează ideile într-un fișier, iar atunci când le dezvoltă se gândește atât la structura postării, cât și la text, iar în cele din urmă alege vizualul potrivit. În opinia lui, oamenii sunt interesați să afle curiozități istorice și fun facts despre România, deoarece este încă o țară care pare exotică, cu o istorie zbuciumată care ascunde multe straturi misterioase. „Apoi, ca orice țară care nu este încă foarte cunoscută, există multe stereotipuri.

Atunci când o prezinți dintr-o perspectivă diferită, naște curiozitate și fascinație”. „România nu este încă foarte bine cunoscută nici de români” Urmăritorii lui sunt formați atât din români din diaspora, cât și de străini interesați de România.

Primii îi dau mesaje în care-i spun că postările pe care le face îi apropie de rădăcini, iar cei din urmă își arată interesul pentru a ne vizita țara și-i transmit că au devenit și mai curioși, odată cu lucrurile pe care le-au citit la el pe pagină. Apropo de modul în care oamenii reacționează la istorie și identitate, Lorin a învățat că majoritatea este deschisă să cunoască mai mult și că oamenii vor să își hrănească inspirația și curiozitatea. „Există și persoane pe care nu le poți scoate din ideile lor.

Te contrazic în comentarii fără să facă niciun fel de cercetare, dar luptă pentru că se simt atacate personal în ceea ce credeau că este adevărat.

Tinerii, în special cei sub 30 de ani, sunt însă mult mai deschiși.

Am și câțiva adolescenți în comunitatea mea”, adaugă el.

În același timp, crede că România nu este încă foarte bine cunoscută nici de români. „Ne comparăm mult cu alte țări și uneori uităm sau ignorăm ceea ce avem și noi frumos sau interesant.

Eu sper ca prin conținutul meu să contribui la conștientizarea faptului că nu suntem cu nimic mai prejos decât alții”, subliniază el. „Sunt îndrăgostit de limba română” Pe parcursul documentării sale, Braticevici găsește mereu informații care să-l surprindă.

Spre exemplu, a postat recent despre sufixul „-escu” din numele de familie și despre semnificația lui și spune că asta i-a schimbat și lui modul în care privește aceste nume.

De asemenea, a generat conținut și după ce a vizitat Muzeul de Artă din București sau după ce a văzut mai multe picturi semnate de Grigorescu și Luchian. „Mă fascinează geografia României, resursele pe care le avem și diversitatea reliefului.

Aceste aspecte ar putea propulsa turismul nostru pe noi culmi, dacă ar exista o strategie națională bine definită.

Sunt îndrăgostit de limba română.

Uneori o pocesc, deoarece sunt poliglot, dar iubesc să aud sunetele și cuvintele noastre latine de est.

Am dezvoltat o pasiune pentru stilul arhitectural brâncovenesc și cel neo-românesc.

Cred că reprezintă foarte bine sufletul românesc, adică un suflet în care estul și vestul se întâlnesc”, spune Lorin despre câteva dintre aspectele care-l încântă la țara natală. „Un tur ghidat are potențialul să îți deschidă mintea” În ziua de azi ne luăm mare parte din informație din mediul online, dar pentru cei curioși să descopere un oraș sau o țară, dincolo de ecrane, Braticevici recomandă să viziteze muzee și să meargă la tururi ghidate pietonale. „Un tur ghidat are potențialul să îți deschidă mintea și să îți clarifice sufletul unui oraș, al unui loc sau al unei țări.

De exemplu, am vizitat Varșovia acum câțiva ani.

Mi s-a părut un oraș frumos, dar nu îl înțelegeam.

M-am înscris la un tur, iar în acele trei ore de plimbare prin oraș parcă a început să se lege totul.

Astfel i-am cunoscut povestea, iar nivelul meu de înțelegere și admirație a crescut”, susține el.

În același timp, încurajează oamenii să fie atenți la arhitectura unui oraș. „Clădirile spun povestea locului foarte rapid.

Se poate înțelege clar prin ce perioade istorice a trecut un oraș prin simpla observare a acestor detalii estetice”. Lorin recunoaște că mai are mult de călătorit prin România, dar dacă ar fi să facă o sugestie, i-ar trimite pe oameni în Ținutul Buzăului, despre care spune că are minuni geologice incredibile, precum Focul Viu, pietrele vii, fântânile de petrol sau chihlimbarul, dar și în Dobrogea, atât pentru cetățile antice fondate de greci și romani, misterul și fauna Dunării, cât și pentru liniștea aparentă a Mării Negre, un loc foarte drag și pentru Regina Maria. „Toate aceste zone merită redescoperite din punct de vedere istoric”. Din pagina lui de Instagram, Braticevici spune că are o satisfacție sufletească, deoarece se îmbogățește la nivel de cunoștințe, pe care le dă ulterior mai departe.

Va continua să posteze și spune că este deschis colaborărilor și proiectelor, în timp ce încearcă să-și mențină curiozitatea vie.

În cele din urmă, din munca pe care a făcut-o până acum și din explorarea constantă a trecutului, mărturisește că a învățat despre români că sunt un mix între est și vest. „Avem un suflet estic, dar tânjim după vest și deseori refuzăm să ne acceptăm această identitate.

Avem tradiții românești, dar și influențe otomane, unele cuvinte venite din rusă, mâncăruri inspirate de la vecinii noștri, onomatopee din Balcani și muzică cu influențe orientale.

Suntem mai multiculturali decât conștientizăm și cred că identitatea noastră este într-o continuă definire.

Un lucru care m-a surprins recent este descoperirea că ADN-ul nostru nu este latin în sensul italian, ci mai degrabă balcanic și est-european.

Avem o componentă italiană, dar ea este mai redusă decât ne imaginăm.

Cred că putem experimenta o adevărată renaștere culturală atunci când ne vom concentra mai mult pe ceea ce ne definește cu adevărat”, încheie el.