Colesterolul, monitorizat din tinerețe. Noile reglementări americane din sănătate schimbă prevenția bolilor de inimă și recomandă screeningul de la 30 de ani

Noile recomandări privind colesterolul sfătuiesc medicii să înceapă screeningul și tratamentul persoanelor în vârstă de 30 de ani, cu mult înainte ca riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral să crească semnificativ. Pentru prima dată, Asociația Americană a Inimii, împreună cu Colegiul American de Cardiologie și alte grupuri medicale, recomandă și screening-ul a doi biomarkeri din sânge care au fost asociați cu riscurile cardiovasculare, potrivit NBC News. Ghidul actualizat a fost publicat vineri în revistele Circulation și Journal of the American College of Cardiology. În prima revizuire din 2018 încoace, ghidurile se concentrează pe controlul dislipidemiei, adică al nivelurilor anormale de lipide din sânge, precum colesterolul și trigliceridele. Unul din 4 adulți americani are colesterol LDL ridicat, sau colesterol „rău”, o formă de dislipidemie și factor de risc pentru infarct miocardic și accident vascular cerebral, potrivit estimărilor asociației. „Încercăm să îi ajutăm pe clinicieni și pe pacienți să decidă: când ar trebui luată în calcul medicația?” a declarat Dr.

Roger Blumenthal, președintele comitetului de redactare a ghidului și directorul Centrului Ciccarone pentru Prevenirea Bolilor Cardiovasculare de la Johns Hopkins, din Baltimore. „Dorim întotdeauna să îmbunătățim obiceiurile de viață la fiecare consultație, dar uneori medicația poate fi foarte utilă dacă stilul de viață nu este suficient.” Dr.

Christopher Kramer, cardiolog la Centrul pentru Inimă și Vase al UVA Health din Charlottesville, Virginia, a afirmat că cel mai important mesaj al noilor ghiduri este că prevenirea bolilor de inimă trebuie să înceapă mai devreme.

Kramer este și președintele Colegiului American de Cardiologie, dar nu a făcut parte din comitetul de redactare. „Schimbăm modul în care măsurăm riscul”, a spus el. „Nu doar evaluăm riscul pe 10 ani, ci și pe 30 de ani, ceea ce reflectă faptul că este o boală pe tot parcursul vieții.” Reducerea colesterolului LDL pe durata vieții Pentru pacienții aflați la 30 de ani, medicii sunt acum încurajați să folosească un mod de calculare mai nou, PREVENT, pentru a determina riscul de a dezvolta boală cardiovasculară aterosclerotică, un tip de boală cardiacă cauzată de acumularea de plăci în artere. Instrumentul PREVENT, care ia în considerare factori precum indicele de masă corporală, nivelurile de colesterol și consumul de tutun, calculează riscul pe 10 ani pentru persoanele cu vârste între 30 și 79 de ani și riscul pe 30 de ani pentru cele cu vârste între 30 și 59 de ani.

Categoriile actualizate de risc pe 10 ani sunt: Scăzut: sub 3% La limită: între 3% și sub 5% Intermediar: între 5% și sub 10% Ridicat: 10% sau mai mult. Blumenthal a afirmat că noile ghiduri vor fi deosebit de importante pentru persoanele care fumează, au tensiune arterială ridicată, glicemie crescută, diabet de tip 2 sau antecedente familiale de boli de inimă. „Le oferă un context privind importanța de a ști dacă trebuie să fie mai categorice mai devreme cu schimbările de stil de viață”, a spus el. Ghidurile recomandă statinele, un tip de medicament menit să scadă colesterolul, pentru adulții de 30 de ani și peste cu niveluri de colesterol LDL de 160 de miligrame per decilitru de sânge sau mai mari. Dr.

Steven Nissen, director academic al Institutului pentru Inimă, Vase și Torace Sydell și Arnold Miller din cadrul Cleveland Clinic, a afirmat că intervenția timpurie urmărește limitarea expunerii pe termen lung la colesterolul LDL. „Valoarea medie a colesterolului LDL de-a lungul vieții este unul dintre cei mai puternici predictori ai probabilității de a avea un eveniment cardiac“, a declarat Nissen, care nu a făcut parte din comitetul de redactare. „Este vorba cu adevărat despre reducerea riscului pe durata întregii vieți, nu a riscului pe 10 ani.” În opinia sa, versiunile anterioare ale ghidurilor au fost prea conservatoare.

Este mai mulțumit de noile recomandări, care îi îndeamnă pe medici să ia în considerare tratamentul de scădere a LDL pentru pacienții cu riscuri la limită sau intermediare pe 10 ani. „Este mult mai scăzut decât oricând până acum“, a spus Nissen. „Ceea ce spun, practic, este: nu excludeți tratarea cuiva care are un risc pe 10 ani de doar 3%, dacă riscul pe durata vieții este ridicat.” Ținte clare pentru LDL Dr.

Karol Watson, directoarea Centrului de Cardiologie pentru Femei al UCLA Health, a coautorizat un comentariu publicat în Circulation alături de noile ghiduri, pe care le-a numit o extensie a versiunii anterioare. „Nu este o schimbare radicală; gestionăm în continuare lipidele pentru a reduce evenimentele aterosclerotice“, a spus ea. „Ca medic preventiv cardiolog, vă pot spune că aceasta este cea mai bună strategie pe care am avut-o vreodată pentru a preveni infarctele, accidentele vasculare cerebrale și decesele cardiovasculare.” Noile ghiduri oferă „o abordare mai precisă, individualizată și echitabilă” a prevenirii bolilor de inimă, a scris Watson în comentariu. Ghidurile reintroduc ținte clare pentru colesterolul LDL.

Pentru majoritatea persoanelor fără factori de risc, medicii vizează acum niveluri de LDL sub 100 mg/dL. Pentru persoanele cu risc ridicat, ținta scade sub 70 mg/dL.

Pentru pacienții care au deja boli de inimă, ținta devine și mai mică, sub 55 mg/dL. Cercetările arată că persoanele cu boli de inimă suferă mai puține infarcte și accidente vasculare cerebrale atunci când sunt tratate până la o țintă LDL sub 55 mg/dL. Cu toate acestea, toleranța individuală la colesterol poate varia, a spus Watson, invocând exemplul unui pacient al său de 70 de ani, activ, care avusese întotdeauna colesterol scăzut, dar suferise totuși un mini-accident vascular cerebral. „Toată lumea cunoaște pe cineva al cărui colesterol a fost extrem, extrem de ridicat și a trăit până la 90 de ani”, a spus ea. „Fiecare individ are propriul nivel la care arterele sale permit colesterolului să pătrundă.” Testarea unor biomarkeri suplimentari Noile ghiduri sugerează, de asemenea, testarea apolipoproteinei B (apoB), o proteină care se atașează de particulele de grăsime nocive din sânge, odată ce pacientul și-a atins ținta LDL.

Proteina apoB se găsește pe suprafața lipoproteinelor nocive, precum LDL, care contribuie la bolile de inimă. Ghidurile anterioare nu recomandau testarea de rutină a apoB în cadrul screening-ului colesterolului, cu excepția unor pacienți cu trigliceride ridicate. „Aceasta ar putea reprezenta o altă țintă pentru reducerea suplimentară a lipidelor, deoarece scăderea apoB este asociată cu reducerea riscului“, a spus Kramer. În special, testarea apoB poate oferi o imagine mai clară a riscului pentru persoanele cu trigliceride ridicate, diabet de tip 2 sau sindrom cardiovascular-renal-metabolic. Toată lumea are nevoie de testarea Lp(a) – o singură dată Tot nou în acest an este recomandarea ca toată lumea să efectueze testarea lipoproteinei(a) cel puțin o dată la vârsta adultă.

Lp(a) este un tip de colesterol nedepistat prin testele de rutină, estimat totuși să afecteze 64 de milioane de persoane din SUA.

Este determinat genetic și influențat în mică măsură de schimbările în dietă sau exercițiile fizice. Persoanele cu niveluri ridicate de Lp(a) prezintă un risc extrem de ridicat de acumulare a colesterolului în artere. „Ar trebui considerată un factor de amplificare a riscului”, a spus Nissen. „Dacă nivelurile sunt ridicate, înseamnă că s-ar putea dori un tratament mai intens, chiar dacă LDL-ul nu este chiar atât de ridicat pe cât v-ați putea altfel aștepta.” Lp(a) se măsoară în nanomoli per litru.

Un nivel mai mare de 250 nmol/L corespunde aproximativ unui risc de două ori mai mare de boală cardiacă, în timp ce un nivel peste 430 nmol/L indică un risc de patru ori mai mare. „Nu există tratamente disponibile în prezent pentru scăderea Lp(a), așa că mulți oameni întreabă: «Și atunci de ce o testez?»”, a spus Watson. „Motivul principal este obținerea unei evaluări globale mai bune a riscului.” Noile ghiduri recomandă, de asemenea, screening-ul pentru acumularea de calciu în arterele coronare pentru bărbații de 40 de ani și peste și femeile de 45 de ani și care prezintă un risc pe 10 ani la limită sau intermediar de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Indiferent de schimbarea ghidurilor de screening, factorii de risc pentru bolile de inimă rămân aceiași. „Este vorba de colesterol, tensiune arterială, diabet, fumat, obezitate“, a spus Kramer. „Oamenii trebuie să se concentreze pe reducerea factorilor de risc și să lase medicii să se îngrijoreze de calcularea cifrelor și de decizia dacă au sau nu nevoie de reducerea colesterolului.” Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial.

În SUA, provoacă un deces la fiecare 34 de secunde, potrivit asociației.

Cu toate acestea, organizația estimează că până la 80% dintre bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin schimbări ale stilului de viață. „Dacă aștepți până când oamenii ajung la 55 sau 60 de ani, o mare parte din daune s-au produs deja”, a spus Nissen. „Au plăci în coronare și este greu să remediezi problema.”