Cum încearcă România să recupereze terenul pierdut în lupta cu dependența de droguri

În România 1 din 10 tineri, consumator activ.

Radiografia unei crize care cere acțiune Conform datelor Agenției Naționale Antidrog, situația este critică.

Consumul de canabis rămâne cel mai răspândit, însă noile substanțe psihoactive (NSP) — adesea mai ieftine și mai toxice — câștigă teren rapid în rândul tinerilor. Tinerii între 15 și 34 de ani sunt cei mai expuși, având o rată de consum de trei ori mai mare decât restul populației.

Rapoartele Naționale ale Agenției Naționale Antidrog (ANA) și cele ale Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) scot la iveală că cel puțin unul din zece români (10,7%) cu vârsta între 15 și 64 de ani a consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții. În rândul populației tinere (15-34 ani), prevalența consumului în ultimul an este de exact 10%.

Aceasta este cifra cea mai relevantă pentru articolul tău, deoarece arată câți tineri sunt consumatori activi (nu doar experimentali).

În rândul elevilor de 16 ani, consumul de droguri de-a lungul vieții este de aproximativ 9,5%. Dincolo de statistici: Povestea lui Alexandru și „realitatea artificială” Alexandru are 24 de ani și a început consumul de droguri la 15 ani.

Totul a început dintr-o simplă curiozitate, dar experința lui s-a transformat rapid într-o rutină distructivă: „A doua oară a fost și a treia, a patra, a cincea… și a fost spre răul meu nu pentru binele meu aparent”, a povestit pentru Libertatea tânărul. Deși a reușit să termine o facultate și să lucreze ca asistent manager, adicția a ridicat o barieră de netrecut între visurile sale și realitate, ducând în cele din urmă la pierderea locului de muncă.

După ce a rămas fără job și a fost la un pas de o tragedie fizică, Alexandru a ales drumul recuperării. Accidentul care a schimbat totul: „Am băut mâncarea două luni” „Am căzut cu trotineta, cu fața de bordură.

Am avut o fractură de mandibulă și două luni am băut mâncare.

Am avut sârme în gură.

Atunci mi-am dat seama că am nevoie de ajutor”, a povestit tânărul. Dincolo de traumele fizice, Alexandru recunoaște că drogurile au fost o modalitate de a „scăpa de sentimente”, o formă de anestezie emoțională care „te face să uiți de tot”. Accidentul grav cu trotineta l-a făcut să realizeze că „realitatea artificială” nu mai este o opțiune și să-și dorească să se trezească din acest coșmar.

Așa a ajuns la Centrul CREAATIV din cadrul Spitalului „Sf.

Stelian” din București, lansat recent de Asociația Zi de Bine. Reînvățarea rutinei: Viața în Centrul CREAATIV „Sf.

Stelian” Dr.

Gabriela Chendoreanu, Șef Secție C.E.T.T.T. „Sf.

Stelian”, subliniază vulnerabilitatea extremă a celor care cad în această capcană: „Ei se confruntă cu depresie… și planul se pierde.

Noile substanțe produc o dependență care se instalează foarte repede.

Aici, în sala de mese, îi învățăm să aibă grijă de ei cât mai mult.” După doar o săptămână în centru, Alexandru resimte deja schimbarea.

Într-un mediu cald și primitor, el a început să-și construiască o rutină sănătoasă: citește în bibliotecă, merge la sala de sport și ajută la activitățile zilnice, cum ar fi strângerea mesei. „Sunt de o săptămână… am citit o carte.

Am reușit să-mi fac o anumită rutină”, spune el, descriind procesul ca pe o „senzație de reînviere și refacere”. Planul Ministerului Sănătății: 8 centre noi și decontarea terapiilor până în 2028 Impactul medical se traduce prin cele peste 1.700 de cazuri de urgențe medicale cauzate de droguri, care sunt înregistrate anual.

Cele mai multe victime colapsează la vârsta de doar 21 de ani. Există județe întregi în România unde nu există niciun singur psihiatru pediatru, lăsând familiile fără nicio resursă locală de tratament.

Nici în privința adulților, lucrurile nu stau prea bine, centrele private pentru tratarea acestor adicții fiind de cele mai multe Prezent la lansarea CREAATIV de la Sf.

Stelian, ministrul Sănătății , dr.

Alexandru Rogobete a anunțat o schimbare de strategie.

Recunoscând că „zona de sănătate mentală și adicții a fost lăsată în urmă ani la rând”, acesta a prezentat un plan concret: Extinderea rețelei: Construcția a 6 până la 8 noi centre până în 2028, folosind fonduri europene și elvețiene. Pași imediați: Patru centre noi au deja studiile de fezabilitate finalizate și vor intra în faza de licitație la sfârșitul acestui an. Decontare: Se lucrează la un Program Național care să permită decontarea terapiilor (art-terapie) care în prezent nu sunt acoperite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Harta recuperării în România Unde se pot trata dependenții în sistemul de stat În acest moment, harta recuperării rezidențiale de stat se rezumă la trei nume principale: CREAATIV Voila (Câmpina): Primul centru dedicat minorilor, care a tratat deja peste 200 de copii de la deschiderea sa în 2024. CREAATIV Sf.

Stelian (București): Inaugurat recent pentru tinerii de peste 18 ani, cu o capacitate de până la 100 de pacienți pe an și un program inovator de ergoterapie colectivă. Schitul Greci: Una dintre puținele unități publice menționate ca având experiență în post-cură și recuperare. „Dependența de droguri este o boală cronică.

Odată cu acest serviciu, pacienții au întregul lanț terapeutic: detoxul la acuți, apoi între 30 și 50 de zile programul CREAATIV- out 0: 52 46 si alte servicii pe care le avem disponibile.”, a precizat Maria Popescu, managerul C.E.T.T.T.

Sf.

Stelian. Asociația Zi de Bine, motorul acestor centre, propune un Lanț Terapeutic complet: de la prevenție în licee (KIT), la tratament rezidențial și monitorizare post-cură prin rețele de suport județene.

Scopul este clar: transformarea psihiatriei din România dintr-un sistem bazat pe izolare, într-unul bazat pe participare și sens social.