BREAKING Viorel Cerbu, aviz pozitiv de la CSM pentru șefia DNA cu vot unanim 6-0, Alex Florența și Marius Voineag - din nou fără aviz cu balotaj 3-3
Vrei să înțelegi mai bine această știre?
Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.
Procurorul Viorel Cerbu, propus de ministrul Justiției la șefia DNA, a primit luni aviz pozitiv de la secția de procurori a CSM cu un vot unanim (6-0).
În aceeași ședință, Alex Florența (propus adjunct la DIICOT) și Marius Voineag (propus adjunct la Parchetul general) au rămas din nou fără aviz după ce votul înregistrat a fost de 3-3, au declarat pentru G4Media surse judiciare, confirmate ulterior de un comunicat CSM. Este pentru a doua oară consecutiv când secția de procurori nu reușește să dea un aviz pentru Florența și Voineag, actualii șefi de la Parchetul General și DNA.
Cei doi au renunțat să candideze pentru încă un mandat în funcțiile pe care le dețin și au optat pentru o rocadă, depunându-și candidaturile pentru posturi de adjunct în alte parchete. Potrivit legii, timp de 30 de zile de la înregistrarea balotajului inițial (adică 12 martie), Secția pentru procurori trebuie să pună reluarea votului pe ordinea de zi a fiecărei secții.
Dacă balotajul se menține, după 30 de zile, ministrul Justiției poate să trimită propunerile la președinte și fără avizul CSM. Viorel Cerbu (58 de ani) este un procuror cu experiență, iar în ultimii trei ani a fost adjunctul actualului șef DNA, Marius Voineag. Cerbu nu vrea deocamdată să recupereze competența de investigare a corupției din magistratură Viorel Cerbu a dat un răspuns cel puțin surprinzător la întrebările legate de modul în care vede el investigarea corupției din magistratură, întrebări ce i-au fost formulate de doi dintre membrii Secției. Astfel, după ce a susținut că DNA are cea mai bogată experiență și cea mai bună dotare tehnică pentru investigarea unor asemenea fapte, Viorel Cerbu a afirmat că până în 2018 s-a creat o stare de neîncredere între DNA și magistrați, care ar trebui „clarificată” înainte de a se pune în discuție recuperarea de către DNA a competențelor de investigare a corupției din magistratură. ”Trebuie să vedem motivele pentru care au plecat aceste competențe de la DNA.
Au existat anumite percepții care au sădit o îndoială asupra activității DNA și nu am primit argumente care să înlăture îndoiala.
Avem tehnica și experiența necesare, dar asta nu e suficient”, a argumentat candidatul. Vicepreședintele CSM Bogdan Stanciu a insistat la final: „Și atunci cum e mai bine, să stăm și să așteptăm până se clarifică aceste lucruri sau să acționăm acum?” Viorel Cerbu dat un răspuns mai mult decât diplomatic: „Să ne adunăm și să discutăm aceste lcururi”. Cine e Viorel Cerbu În 2000, ca procuror la Parchetul general, la Secţia de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate conduse de procurorul Ovidiu Buduşan (devenit ulterior avocatul lui Dinu Patriciu), procurorul Cerbu a instrumentat iniţial dosarul Jimbolia de contrabandă cu produse petroliere pe vremea embargoului cu Iugoslavia. În 2004 a ajuns la PNA, devenit ulterior DNA, iar între 2007 şi 2012 a fost adjunctul procurorului Lucian Papici la Secţia I-a de Combatere a Corupţiei din DNA.
Doar între 2008 şi 2011 a fost numit adjunct, în restul perioadei a fost interimar. Băsescu nu a vrut să îi reînnoiască mandatul lui Cerbu ca adjunct al lui Papici în 2011, deşi era susţinut de şeful DNA de la acea vreme, Daniel Morar. “Am o singură întrebare, pentru un adjunct de şef de secţie.
Propunerea care-l viza stă la mine la mapă de doi ani şi nu i-am dat un răspuns nici acum. Ştiam că propunerea e susţinută de procurorul şef, de Daniel Morar.
Mi-a fost greu, nu am vrut să-l jignesc pe Morar, dar am preferat să-l ţină pe delegaţie, poate e un detaliu care nu este de spus public acum.
Am avut însă dubiile mele”, declara preşedintele Traian Băsescu în octombrie 2013 cu privire la procurorul Cerbu. La DNA, procurorul Cerbu s-a specializat în anchetele cu magistraţi.
A instrumentat, de exemplu, dosarul judecătoarelor de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache, condamnate la 7, respectiv 6 ani de detenţie, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. A instrumentat şi dosarul judecătoarelor Gabriela Bârsan şi Corina Corbu (devenită ulterior şefa ÎCCJ), soldat cu achitare după ce judecătorii au eliminat mai multe probe. Şeful lui de atunci, procurorul Lucian Papici, îl descria pe procurorul Cerbu drept unul dintre cei mai buni procurori din România. Controversele din cariera lui Cerbu Cerbu a lucrat la dosarul Referendumul privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, însă în cele din urmă, după venirea la putere a USL şi instalarea în funcţia de vicepremier a lui Liviu Dragnea, rechizitoriul a fost semnat doar de şeful de secţie, Lucian Papici, şi confirmat de noua şefa a DNA, Laura Codruţa Kovesi. Procurorul Viorel Cerbu a instrumentat şi primul dosar ANRP, cu vicepreşedintele Remus Baciu, însă restul dosarelor grele privind frauda de la Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor au fost instrumentate abia după ce la şefia DNA a venit Laura Codruţa Kovesi.
De altfel, în 2013, după venirea la DNA a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul Cerbu a plecat la DIICOT, direcţie condusă atunci de Alina Bica.
Ulterior, Bica a fost arestată într-unul dintre dosarele ANRP instrumentate de DNA-ul lui Kovesi. Din 2019, procurorul Cerbu a fost procuror general la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, iar apoi s-a reîntors în DNA-ul condus de Marius Voineag, iniţial drept consilier, apoi coordonator al Serviciului Tehnic, ulterior ca adjunct interimar al lui Voineag.
Vrei să înțelegi mai bine această știre?
Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.