Un animal mare, dispărut în urmă cu 200 de ani, a reapărut în pădurile României. „Oamenii nu trebuie să se sperie și să acționeze impulsiv”

La finalul anului 2025, o apariție neașteptată a atras atenția biologilor și iubitorilor de natură din România.

Un elan a fost filmat în sălbăticie în județul Hunedoara.

Prezența animalului a fost confirmată de specialiști, după ce imagini trimise de un martor au fost verificate în teren de o echipă de cercetare.

Biologul Alexandru Iftime a explicat pentru HotNews cum a ajuns un animal dispărut în urmă cu 200 de ani, din nou, în pădurile României. Descoperirea animalului este considerată una importantă pentru biodiversitatea României, chiar dacă exemplarul filmat în Hunedoara era doar în tranzit. Elanul, cea mai mare specie de cerb din lume (masculii putând depăși 680-700 kg și 2 metri înălțime la greabăn), a fost cândva prezent și în Europa Centrală și de Est, inclusiv în pădurile dense ale României. De-a lungul timpului însă, despăduririle și vânătoarea excesivă au dus la dispariția lui din această regiune.

Astăzi, populații stabile există în țări precum Polonia, Belarus sau Ucraina, iar specialiștii cred că exemplarul observat în Hunedoara ar putea proveni din aceste zone, fiind un mascul tânăr aflat în căutarea unui nou teritoriu.

E posibil chiar să fi părăsit o zonă de conflict din Ucraina și să fi găsit adăpost aici. Apariția sa a readus în discuție ideea de „recolonizare naturală” – fenomenul prin care specii dispărute revin treptat în habitatele lor istorice atunci când ecosistemele devin din nou favorabile.

Dacă pădurile carpatice rămân conectate și suficient de puțin fragmentate, nu este exclus ca, în viitor, elanul să redevină o prezență naturală în fauna României. Mai multe detalii despre această apariție spectaculoasă în pădurile României am aflat din discuția cu Alexandru Iftime, muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și doctor în biologie. „Descoperirea acestui exemplar este importantă pentru că semnalează o specie rară la noi, care e cunoscută numai prin apariții din acestea sporadice, cel puțin în ultimele secole”, spune Alexandru Iftime. „Cel mai probabil, elanul acela semnalat în Hunedoara este doar un exemplar rătăcit”, completează el. Un proiect de reintroducere a elanilor în România este în zona Neamț Specialistul spune că în zona Parcului Vânători Neamț există un proiect de reintroducere a acestei specii în fauna României. „Elanii au trăit pe teritoriul României, așa cum reiese și din izvoare istorice sintetizate, de exemplu, de Alexandru Filipașcu în Cartea Sălbăticiunii din Vremea Strămoșilor Noștri.

Pe vremuri, acești elani – sau plotuini, cum erau cunoscuți prin partea locului – existau în mai multe zone ale Carpaților, mai ales în nordul Carpaților Orientali.

Proiectul de reintroducere a elanului a început anul trecut și se desfășoară în zona Parcului Vânători-Neamț.” Proiectul este lansat de mai multe ONG-uri responsabile și pentru „Ţinutul Zimbrului”.

Prin acesta se vor face primii paşi în procesul de reintroducere a speciei elan şi realizarea zonei educaţionale „Şcoala Pădurii” în Parcul Natural Vânători Neamţ.

Proiectul a început la data de 27 martie 2025 şi are ca dată de finalizare ziua de 26 ianuarie 2027, cu un buget total este de 7,78 milioane de lei.

De altfel, primii cinci elani trebuiau să ajungă în Parcul Vânători Neamț în toamna lui 2025. Alexandru Iftime cred că, cel mai probabil, elanul observat la finalul anului trecut a venit pe axa Ucraina–Polonia, spune biologul. „Cele mai apropiate populații de România sunt în sudul extrem al Poloniei și în nord-vestul Ucrainei, în zona de graniță cu Slovacia.

De asemenea, mai există o populație și în Republica Cehă.” Elanul este capabil să parcurgă distanțe foarte mari, iar de-a lungul timpului au mai existat exemplare izolate pe teritoriul României. „După ce a dispărut undeva în secolul al XVIII-lea, au mai apărut în anii 1960–1970 exemplare răzlețe, semnalate în Moldova, în zona județelor Neamț, Botoșani și Suceava, dar și în Delta Dunării”, spune Iftime. „Un exemplar a fost împușcat, dacă nu mă înșel, și se păstrează la Muzeul din Piatra Neamț.

Deci, da, astfel de apariții au mai existat.

Și, fiind în estul țării, cel mai probabil au venit tot din teritoriul actualei Ucraine.” Elanul văzut în Hunedoara nu este un caz singular În 2024 a mai fost filmat unul în județul Satu Mare, indică Iftime. „Cineva l-a filmat pe marginea unei șosele.

Deocamdată este prematur să spunem că ar putea exista o recolonizare naturală, dar cu siguranță fenomenul merită urmărit.” Dispariția elanilor de pe teritoriul României, în urmă cu peste 200 de ani, a avut mai multe cauze. „Cu siguranță era vânat, aceasta fiind una dintre explicații.

Probabil că nu i-au convenit nici schimbările din mediu: antropizarea, defrișările, schimbările treptate ale climei.

El a trăit inclusiv în perioada micii ere glaciare de la noi și în vremuri mai vechi.

Cu siguranță au existat mai mulți factori care au contribuit la dispariția lui”, indică biologul. Elanul este un animal căruia îi place să aibă acces la apă și la vegetație acvatică.

Chiar și astăzi, în zonele montane din România se mai găsesc locuri care i-ar putea fi favorabile, spune biologul. „Păduri de brad și molid sau păduri de amestec, cu zăvoaie de arin și salcie, cu mlaștini, turbării și râuri.

Astfel de habitate încă există.

Dovadă că inițiativa de la Vânători Neamț a considerat potrivit să aducă elani.

Deci există posibilitatea de a reintroduce cel puțin în anumite zone o populație.

Probabil că nu vor fi populații foarte mari sau foarte extinse.

Dar dacă s-a putut cu zimbrul – care a fost reintrodus în mai multe zone – nu exclud să se poată și cu elanul.

Succesul cu zimbrul încurajează.

Și zimbrul are o istorie și, dacă vreți, o ecologie oarecum similară cu a elanului.” Recuperarea unui patrimoniu natural Motivul încercării de a reintroduce elanul în ecosistemele din România este din „dorința de a recupera ceva ce s-a pierdut din fauna țării”. „Este vorba despre recuperarea unui patrimoniu natural pe care spațiul românesc l-a avut cândva.

În același timp, înseamnă și diversificarea faunei și oferirea unui nou spațiu de viețuire pentru o specie.

Cu cât o specie are mai multe populații, răspândite pe arii diferite, cu atât crește siguranța ei.

Este adevărat că elanul este larg răspândit în Eurasia și America de Nord, dar nu strică niciodată să existe populații suplimentare, inclusiv pe teritoriul Uniunii Europene, unde nu este chiar atât de comun.

Există în Scandinavia, Polonia și în țările baltice.” Impactul negativ ar putea apărea în principal pe șosele, așa cum se întâmplă uneori în Scandinavia. „Șoferii vor trebui să fie mai atenți.

În rest, nu prea are ce să strice.” Iar în drumețiile prin pădure iubitorii de natură ar putea avea întâlniri cu aceste animale. „Se pot întâmpla accidente dacă dai peste o femelă cu pui, dar asta e valabil pentru aproape orice mamifer mare.

Știm ce se întâmplă cu ursul, știm ce se întâmplă cu mistrețul.

Elanul este, probabil, mai puțin periculos decât ursul din acest punct de vedere și, în general, evită apropierea de așezările umane”, spune Iftime. Impactul pozitiv s-ar putea resimți la nivelul ecosistemului. „Orice specie erbivoră contribuie la dinamica ecologică a pădurii.

E greu de anticipat exact ce se întâmplă, dar vă dau un exemplu din Statele Unite.

În Yellowstone, după reintroducerea lupului – dispărut timp de aproape 100 de ani – acesta a exercitat o presiune asupra cervidelor mari.

Nu le-a făcut să dispară, dar a redus presiunea pe care ele o exercitau asupra lăstarilor unor specii de arbori.

Astfel, vegetația s-a refăcut și au reapărut anumite tipuri de zăvoaie.

Este un exemplu de efect ecologic în cascadă.” Fiindcă este o specie care a existat în trecut pe teritoriul României și a dispărut din cauza omului, această inițiativă trebuie privită ca una de renaturare, nu de introducere a unei specii exotice. „Unii localnici din Moldova chiar s-au speriat” În ceea ce privește autoritățile, biologul consideră că ar trebui inițiate campanii de informare și educare. „Oamenii trebuie să știe despre ce este vorba, să nu se sperie și să nu reacționeze impulsiv.

Elanul arată puțin ciudat când îl vezi prima dată.

În anii ’70, unii localnici din Moldova chiar s-au speriat, pentru că li s-a părut un animal bizar.

Important este să nu fie provocat sau bruscat.

Dacă este observat, ar trebui anunțate ocoalele silvice sau organizațiile care se ocupă de protecția naturii.

În același timp, este nevoie de un plan pe termen lung pentru gestionarea acestei specii.

Din moment ce există deja un proiect de reintroducere, elanul ar trebui inclus într-o strategie de mediu pe termen lung”, spune Iftime. Succesul recent al reintroducerii unor specii dispărute din fauna României – precum zimbrul, castorul sau, mai recent, vulturii suri în zona Rucăr – ar putea fi un semn bun și pentru elan.

Biologul rămâne totuși prudent. „Ecosistemele de la noi sunt supuse unei presiuni foarte mari, atât din partea activităților umane, cât și din cauza schimbărilor climatice.

De mai mulți ani există o secetă pronunțată și, chiar dacă în această iarnă a mai nins și a mai plouat, mă tem că deficitul de apă nu a fost recuperat.

Din anumite puncte de vedere stăm mai bine, dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche.

În protecția naturii se spune că victoriile sunt temporare, iar înfrângerile definitive”, susține Iftime. Ce ar trebui să știm despre elan