Facturile la energie scufundă una din cinci familii din România. Soluțiile propuse pentru combaterea sărăciei. Raport

21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie, arată raportul ORSE pe 2025.

Fenomenul afectează în special mediul rural și locuințele individuale, iar costul buteliilor de gaz adaugă presiune asupra bugetelor. Una din cinci gospodării din România rămâne sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie Potrivit raportului anual 2025 al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), aproximativ una din cinci gospodării (21,1%) din România ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie.

Analiza evidențiază impactul major al cheltuielilor energetice asupra nivelului de trai și arată că fenomenul continuă să fie o provocare națională, mai ales într-un context de instabilitate pe piețele internaționale de energie. Sărăcia energetică afectează preponderent mediul rural și locuințele individuale, iar includerea costurilor cu buteliile de gaz evidențiază o presiune și mai mare asupra bugetelor familiilor. Gospodăriile cu venituri mici sunt cele mai afectate Raportul arată că vulnerabilitatea energetică depinde de mai mulți factori, printre care veniturile reduse, eficiența scăzută a locuințelor și accesul limitat la tehnologii moderne.

Toate gospodăriile din prima decilă de venit ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei, iar 72% din gospodăriile din decila a doua sunt în aceeași situație.

Aproape jumătate (44%) dintre gospodăriile cu venituri foarte mici practică subconsum energetic, o formă severă a sărăciei energetice.

Comparativ, media la nivel național rămâne de 21,1%. „Sărăcia energetică este un fenomen complex, care nu poate fi descris printr-un singur indicator.

Pentru a înțelege cu adevărat dimensiunea problemei trebuie să analizăm simultan date despre venituri, mediul de rezidență, costuri energetice, consum și caracteristicile locuințelor.

Avem nevoie de date integrate pentru a putea construi politici publice eficiente”, afirmă Anca Sinea, coordonator al ORSE. Diferențe semnificative între regiuni Analiza arată că sărăcia energetică se concentrează în mod diferit în funcție de regiune.

În Nord-Est, aproximativ 32% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor, iar 26% reduc consumul sub nivelul minim necesar. La polul opus se află regiunea București-Ilfov, unde doar 6% dintre gospodării cad sub pragul de sărăcie, iar 7% practică subconsum energetic. Mediul rural din România rămâne cel mai vulnerabil când vine vorba de facturile la energie Sărăcia energetică afectează predominant gospodăriile rurale.

În jur de 75% dintre familiile care consumă sub nivelul minim de energie și tot 75% dintre gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie trăiesc în mediul rural.

Aceasta reflectă diferențele structurale dintre rural și urban, inclusiv veniturile mai mici, eficiența energetică redusă a locuințelor și accesul limitat la infrastructura energetică modernă. Chiar și în mediul urban, costurile cu energia reprezintă o presiune semnificativă: 52% dintre gospodăriile care alocă peste 10% din buget pentru energie sunt în orașe, iar supraconsumul energetic este mai frecvent în zonele urbane (56% în orașe față de 44% în rural).

Specialiștii ORSE subliniază că măsurile trebuie adaptate contextului: în rural sunt necesare investiții pentru accesul la surse de energie moderne și eficiente, iar în urban – politici de optimizare a consumului și eficiență energetică. Locuințele individuale sunt mai expuse riscului Tipul locuinței influențează semnificativ vulnerabilitatea.

În România, 60% dintre gospodării locuiesc în case unifamiliale, majoritatea (74%) în mediul rural. 87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei locuiesc în case, iar 83% dintre cele care practică subconsum energetic trăiesc tot în locuințe individuale. Cele mai afectate sunt casele din lemn (36%) și paiantă (30%), în timp ce apartamentele sunt mult mai puțin expuse. Costul buteliilor de gaz adaugă presiune Raportul ORSE arată că 43% dintre gospodării folosesc butelii de gaz pentru gătit, mai ales în zone fără rețea de gaz natural, preponderent în mediul rural. Dacă aceste cheltuieli sunt incluse, proporția gospodăriilor care alocă peste 10% din venit pentru energie urcă la 32,3%, față de 25,5% fără includerea buteliilor.

Totodată, procentul celor care cad sub pragul de sărăcie crește la 22,4%. Soluțiile propuse de experți George Jiglău, coordonator ORSE, a declarat: „Combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor.

Este nevoie de politici structurale – investiții în eficiența energetică a locuințelor, acces la tehnologii moderne și soluții energetice adaptate comunităților locale.” Raportul recomandă politici publice flexibile, instrumente de sprijin adaptate nevoilor și susținerea autonomiei energetice locale.

Experții atrag atenția că politicile trebuie să abordeze atât cauzele structurale ale vulnerabilității energetice, cât și situațiile de criză care pot afecta rapid gospodăriile, în contextul fluctuațiilor prețurilor la energie.