Parlamentul dezbate cererea CSAT. George Simion spune nu cererii lui Trump: Va avea consecințe catastrofale. Update

Update ora 17:37.

Reprezentantul SOS România solicită declasificarea documentelor, argumentând că nu toți parlamentarii știu ce votează în reuniunea de astăzi. „Să spunem românilor adevărul.

Să ne asumăm ce nu trebuie să votăm azi.

Solicit declasificarea documentului.

Dle Nicușor Dan, nu trimiteți pe sub mese documente.

Am solicitat în comisie clarificări pe care nu le-am primit.

Ați spus că e destul timp pentru citit.

Cele două pagini durează cinci minute să le citim, dacă facem coadă, durează două zile.

Dle prim-ministru vă solicit public să ne comunicați atât timp cât pe teritoriul României ce exercițiu fac acestea.

Solicit să revenim către președinte să întrebăm pentru ce exercițiu sunt trimise aceste trupe și dacă se vor întoarce în SUA sau merg în altă parte.

Nu toți parlamentarii știu ce votează, nu e democratic”, a declarat Mihai Țiu. Update 17:32.

George Simion a primit un drept la replică de 30 de secunde în care a mai spus că: „Punem românii pe primul loc nu ce faceți dumneavoastră.

Dacă te racordezi la un curent internațional, nu înseamnă că trebuie să fii slugoi cum sunteți voi”. Update 17.30. „Am să vă evacuez dacă veți continua în forma asta” i-a avertizat Sorin Grindeanu pe deputații AUR, care înceacrcă să boicoteze votul din Parlement. Update 17.24: George Simion a luat cuvântul și a declarat că nu va susține această decizie: „O decizie luată pe genunchi care afecrtează destinul unei națiuni.

Alegem să rămânem loiali și anunțăm că nu ne dăm acordul pentru scrisorile lui Nicușor Dan, venite de la dl.

Grindeanu și din alte părți insalubre.

Nu avem garanția că cineva va apăra aceste baze militare și nu știm multe alte lucruri.

Avem răspunderea ca niciun cetățean să nu fie suspus riscurilor.

Va avea consecințe catastrofale! Vă asigurăm pe toți omologii americani că veți avea respectul atâta timp cât nu veți face ceva împotriva poporului român.

Nu meritam în 2026 să fim conduși de această coaliție care ne pune viața în pericol. Avem răspunderea ca niciun cetățean să nu fie supus riscurilor.

Azi e ziua europeană a comemorării victimelor terorismului.

Analiza riscurilor asupra României a terorismului trebuie făcută urgent.

Prețuim parteneriatul strategic cu SUA; dar avem datoria de a apăra cetățenii români de război.

Nu le putem garanta că în momentul ăsta nu există riscuri de securitate pentru ei” a spus liderul AUR în fața Parlamentului. Sorin Grindeanu: Votul este o dovadă de maturitate ca stat aliat Update ora 17:21.

Sorin Grindeanu a luat cuvântul în fața colegilor din Parlament.

Liderul PSD susține votul în favoarea cererii CSAT „Votul este o dovadă de maturitate ca stat aliat.

Suntem într-un context de securitatea internațională fără precedent.

Cumulul de tensiuni obligă UE și NATO să-și abordeze rapid și realist obiectivele economice și militare România are responsabilitatea de a contribui activ la securitatea regională.

Suntem într-un context de securitatea internațională fără precedent. Cumulul de tensiuni obligă UE și NATO să-și abordeze rapid și realist obiectivele economice și militare.

România are responsabilitatea de a contribui activ la securitatea regională.

Poziționarea strategică pe flancul estic ne conferă un rol esențial în contracararea riscurilor de securitate, iar acest rol nu poate fi asumat doar declarativ, ci și prin decizii concrete și coerente Update ora. 17.10.

La începutul ședinței de plen din Parlament a avut loc un scurt moment tensionat, după ce liderul AUR, George Simion, a încercat să intervină de la microfon.

Solicitarea acestuia a fost însă respinsă de președintele de ședință, Sorin Grindeanu, care a explicat că procedura în desfășurare nu permite luări de cuvânt. George Simion a cerut dreptul de a vorbi, însă Sorin Grindeanu i-a transmis că punctul aflat pe ordinea de zi reprezintă o informare și nu presupune intervenții din partea parlamentarilor. „E Informare, nu aveți dreptul să luați cuvântul.” În replică, liderul AUR a reacționat imediat și a spus: „Nici la cuvânt nu mai avem dreptul.” După acest schimb de replici, lucrările au continuat, iar la tribună a urcat Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, care a prezentat propunerile aflate în discuție. Parlamentul analizează documentul în cadrul unei şedinţe comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pe ordinea de zi se află atât scrisoarea privind prezenţa Forţei de reacţie NATO în România, cât şi informarea referitoare la forţele şi mijloacele Ministerului Afacerilor Interne care vor participa la misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului naţional în anul 2026. Premierul Ilie Bolojan, precum și liderul PSD sunt prezenți în Parlament.

Singurul care a oferit declarații înainte de începerea ședinței a fost George Simion care a anunțat că partidul pe care îl conduce nu va vota în favoarea deciziei CSAT. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis Parlamentului o scrisoare prin care informează că a aprobat intrarea şi staţionarea pe teritoriul României a Forţei de reacţie NATO (Allied Reaction Force – ARF), precum şi posibilitatea tranzitării teritoriului naţional de către această structură militară.

Decizia a fost luată la propunerea prim-ministrului, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Parlamentul analizează decizia privind Forţa de reacţie NATO Birourile Permanente reunite ale celor două Camere au stabilit ca documentul transmis de şeful statului să fie discutat în plenul comun.

Scrisoarea informează legislativul că preşedintele a aprobat atât staţionarea pe teritoriul României a Forţei de reacţie NATO, cât şi tranzitul acesteia, în eventualitatea desfăşurării unor operaţiuni militare în anul 2026. Totodată, documentul prevede şi mandatarea ministrului apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura sau componenţa acestei forţe, în funcţie de planificările transmise de NATO pentru anul viitor. În acelaşi timp, parlamentarii vor analiza şi informarea privind participarea forţelor Ministerului Afacerilor Interne la misiuni şi operaţii desfăşurate în afara teritoriului României în anul 2026. Ce reprezintă Forţa de reacţie NATO În scrisoarea transmisă Parlamentului este explicat rolul Forţei de reacţie NATO (Allied Reaction Force – ARF), care reprezintă o capabilitate strategică multinaţională şi multidomeniu aflată la dispoziţia Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa. Această structură militară este concepută pentru a putea fi dislocată rapid, într-un interval de cel mult zece zile, pentru a răspunde imediat unor ameninţări la adresa Alianţei. „Începând din luna iulie 2024, ARF a înlocuit Forţa de Răspuns a NATO (NRF), constituind principalul pachet de forţe cu nivel ridicat al capacităţii de luptă, disponibil pentru angajare în interiorul sau în afara zonei de responsabilitate a SACEUR.

În situaţia apariţiei premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei sau suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic (NAC) poate lua decizia dislocării pe teritoriul României inclusiv a ARF, alături de forţele prevăzute în Planul Regional de Sud-Est, în scopul dezamorsării crizei şi/sau descurajării escaladării acesteia”, arată şeful statului în scrisoare. Nicușor Dan a informat Parlamentul printr-o scrisoare Preşedintele arată că, în funcţie de decizia Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa, dislocarea ARF în România poate implica întreaga structură militară sau doar anumite componente ale acesteia. „În funcţie de decizia SACEUR, dislocarea pe teritoriul naţional a ARF poate să includă Forţa de Reacţie în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, stabilite ad-hoc, în funcţie de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi/sau operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei.

Statele de tranzit sau de destinaţie planifică şi pun în aplicare, din timp, măsurile convenite privind acordarea sprijinului naţiunii gazdă, în scopul facilitării dislocării ARF. Aceste măsuri se planifică la nivel naţional în consultare cu autorităţile NATO competente şi implică demersuri naţionale derulate la nivel interministerial şi interinstituţional, în cadrul mecanismelor de cooperare instituite potrivit legii”, mai arată preşedintele în scrisoarea transmisă Parlamentului. Dislocarea forţelor trebuie pregătită din timp Şeful statului subliniază în document că măsurile necesare pentru primirea forţelor NATO trebuie pregătite din timp, pentru ca România să poată reacţiona rapid în cazul unei situaţii de securitate. „Drept urmare, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea Prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de reacţie NATO (Allied Reaction Force – ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către aceasta, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2026, precum şi mandatarea ministrului apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura sau compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026”, spune preşedintele Nicuşor Dan.