”Înseamnă o sinucidere economică”. Economistul Adrian Negrescu dă cărțile pe față despre trecerea României la euro: Nu avem șanse, doar speranțe

La peste trei decenii de la semnarea Tratatul de la Maastricht, acordul istoric care a pus bazele Uniunii Economice și Monetare și a deschis calea pentru moneda unică europeană, România se află încă în afara zonei euro.

Tratatul, semnat la 7 februarie 1992, a lansat ideea creării unei monede unice pentru statele membre ale Uniunea Europeană, o etapă de integrare ce s‑a materializat prin lansarea Euro în 1999 în formă scriptică și în ianuarie 2002 ca bancnote și monede în circulație. România s‑a angajat juridic să adopte euro, dar nu a reușit până acum să îndeplinească toate criteriile de convergență stabilite de tratatele europene, în special din cauza dezechilibrelor macroeconomice precum deficit bugetar mare, inflație peste limita admisă și alte probleme structurale.

Situația nu este singulară: alături de România, mai multe state membre, precum Suedia, Polonia, Ungaria, Cehia și Danemarca continuă să își păstreze monedele naționale, fiecare din motive proprii, fie prin clauze speciale în tratate (ca în cazul Danemarcei), fie prin decizia explicită de a nu adopta euro pentru moment.

Pe acest subiect, DC News a discutat în exclusivitate cu economistul Adrian Negrescu, care explică care sunt şansele reale ca România să treacă la euro, când ar putea avea loc o astfel de tranziție şi ce ar însemna adoptarea monedei unice pentru economia românească. "Noi nu avem șanse, avem doar speranțe" "Noi nu avem șanse, avem doar speranțe să trecem la Zona Euro undeva în anul 2028–2029, și asta doar în condițiile în care economia va înregistra o creștere semnificativă în anii următori.

De ce? Pentru că să treci la Euro într-o economie extrem de fragilă, slab capitalizată, înseamnă, practic, o sinucidere economică din punctul meu de vedere.

Mai ales în condițiile în care ai mai mult de 80% din companii grav afectate de crize, insuficient capitalizate și cu o populație care, din păcate, trăiește într-un nivel de sărăcie care nu justifică trecerea la Euro. Intrarea în Zona Euro ar accentua mai mult problemele dacă suntem nepregătiți Da, avem o problemă cu datoria publică care a explodat în ultimii ani.

Până nu rezolvăm problema datoriei publice, nu vom putea să ajungem la Euro.

Avem o problemă și cu inflația.

Din punctul meu de vedere, în momentul de față, reprezintă cea mai mare provocare.

Ai o inflație de 3%, ceea ce în România e puțin probabil să se înregistreze, mai ales în contextul actual, în următorii doi ani de zile, o diminuare.

Totodată, ai o problemă și cu dobânzile la care se împrumută statul și cele la care se împrumută populația.

Asta prin prisma fragilității ecosistemului bugetar.

Atâta timp cât nu vom avea un sistem bugetar foarte bine calibrat, atâta timp cât acele cheltuieli ale statului nu vor fi temperate din perspectiva focusului pe salarii și pensii, va fi o misiune aproape imposibilă de aderare la Zona Euro.

Altfel spus, suntem prea dezechilibrați din punct de vedere economic ca să ne permitem să intrăm în Zona Euro.

Intrarea în Zona Euro nepregătiți nu ar face nimic altceva decât să accentueze și mai mult problemele economice ale României și, mai ales, ale populației. "Pentru Bulgaria situația a fost altfel" Pentru Bulgaria situația a fost altfel, pentru că bulgarii aveau de mult timp, de ani de zile, un Consiliu Monetar.

Adică aveau finanțele ținute în frâu, aveau cheltuielile statului bine monitorizate și un curs legat foarte puternic de euro.

Noi, din păcate, în ultimii ani, am derapat economic și fiscal foarte mult, motiv pentru care nu mai îndeplinim nicio condiție. Avantajele Euro Prin absurd, într-un scenariu ipotetic, dacă am fi avut condițiile sau ne-am fi revenit într-un mod miraculos, ceea ce este improbabil, am putea să aderăm și să căpătăm avantaje.

Avantajele ar fi legate, în primul rând, de stabilitatea economică, de perspectivele și încrederea pe care o dai investitorilor că în țara asta este cineva care monitorizează atent tot ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic și fiscal, astfel încât să nu te trezești cu surprize.

Pe de altă parte, ar aduce dobânzi mai mici la credite, atât pentru populație, cât și pentru firme.

Acest lucru s-ar putea vedea pe termen mediu într-o creștere economică sănătoasă, nu într-una speculativă, cum avem noi în momentul de față, susținută în ultimii ani nu de investiții, ci de creșterile artificiale, făcute din pix, ale salariilor și pensiilor, mai ales în sectorul bugetar", a explicat Adrian Negrescu.