Bloomberg: De la economie în plină creștere la recesiune. Realitatea cu care se confruntă România

Publicația ilustrează ce se întâmplă în economia românească folosind exemplul unui român, Adrian Sălereanu, proprietarul unui restaurant din București. Pentru a rămâne pe linia de plutire, Selăreanu, în vârstă de 50 de ani, a schimbat furnizorii și a redus personalul, ajungând să-și servească singur clienții alături de soția sa.

Nici acest lucru nu a fost suficient.

După 15 ani de activitate, își închide restaurantul, împins peste limită de facturile tot mai mari la energie, taxele crescute și de scăderea numărului de clienți. „Oamenii pur și simplu nu își mai permit să vină la restaurant, iar eu nu îmi permit să scad prețurile fără să intru pe pierdere”, a spus Selăreanu. „Sunt un antreprenor foarte rezistent și am trecut peste multe perioade dificile, inclusiv pandemia, dar de data aceasta este pur și simplu prea mult, toate în același timp.”Restaurantul lui Selăreanu, situat într-o suburbie a Bucureștiului și cunoscut pentru burgeri, pizza și preparate românești, este unul dintre miile de afaceri orientate către consumatori care au intrat în dificultate.

Numai în ianuarie, cel puțin 5.000 de companii au fost închise, suspendate sau au intrat în insolvență, majoritatea din sectorul serviciilor pentru consumatori, potrivit unui studiu al firmei de consultanță Sierra Quadrant. Cea mai dinamică economie din Europa de Est Nu cu mult timp în urmă, România rivaliza cu Polonia pentru titlul de cea mai dinamică economie din Europa de Est, notează Bloomberg.

Însă țara se confruntă acum cu o corecție dureroasă, după ani în care cheltuielile generoase ale guvernelor au afectat finanțele publice, iar războiul din Orientul Mijlociu sperie investitorii și împinge din nou în sus prețurile la energie. În Uniunea Europeană, formată din 27 de state, România se află în ultimii doi ani pe ultimele locuri în mai multe clasamente.

Are cele mai mari deficite comerciale și bugetare, cea mai ridicată rată a inflației și unele dintre cele mai mari costuri de împrumut, alături de Ungaria. Tensiuni în Coaliție Clasa politică afectată încearcă cu greu să găsească soluții acceptabile.

O dezbatere de săptămâna trecută, înaintea unui vot crucial asupra bugetului, s-a transformat într-un schimb de replici acide între partidele din coaliția de guvernare, alianță dificilă care se luptă să ajungă la un acord privind reducerile de cheltuieli necesare. Măsurile de austeritate au redus deficitul bugetar, dar au contribuit și la faptul că economia de aproximativ 400 de miliarde de dolari s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv la finalul anului trecut, potrivit institutului de statistică, care a publicat datele pe 13 februarie.

Mai multe detalii sunt așteptate vineri. Obligațiunile României denominate în dolari au fost printre cele mai slabe performere dintre piețele emergente la începutul acestei săptămâni.

Randamentul titlurilor scadente în 2053 a crescut miercuri cu 17 puncte de bază, până la 6,61%, după ce anterior atinsese cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. „România este extrem de vulnerabilă la șocuri externe, deoarece costul finanțării deficitului bugetar este cel mai ridicat din regiune”, au declarat economiștii de la Concordia, o organizație de afaceri care reprezintă peste 4.000 de companii din România. „Acest lucru limitează capacitatea guvernului de a sprijini investițiile și creșterea economică.” „Modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum” Produsul intern brut pe cap de locuitor al României s-a cvadruplat de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007.

Însă, în loc să fie bazată pe investiții în infrastructură și industrie, creșterea economică a fost alimentată în mare parte de consum, datorită majorărilor salariale și reducerilor de taxe promovate de guvern.

Acest model începe acum să se schimbe, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, mai scrie publicația. Guvernul intenționează să crească investițiile la un nivel record de 100 de miliarde de lei (aproximativ 23 de miliarde de dolari), a declarat Nazare săptămâna aceasta, o creștere de 28% față de anul trecut.

Cea mai mare parte a banilor ar urma să provină din fonduri europene, dacă România va reuși să depășească istoricul slab de absorbție și să utilizeze fondurile înainte ca acestea să expire.

România este, de asemenea, al doilea cel mai mare beneficiar al noului program european de finanțare pentru apărare. „Mult prea mult timp, modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficite externe tot mai mari”, a spus Nazare. „Acest model fiscal a fost o iluzie a prosperității, care a erodat fundamentele economiei.

Am ales să corectăm această direcție, iar corecția vine cu un cost de tranziție.” „Capcană a veniturilor medii” Coaliția de guvernare are acum o fereastră de doi ani pentru a redresa economia și a recâștiga sprijinul electoratului înainte de următoarele alegeri generale, programate pentru finalul lui 2028.

România trebuie să profite de oportunitate pentru a remodela economia printr-o „revoluție a ofertei”, potrivit lui Radu Burnete, consilier al președintelui. „Nu mai avem timp să dezbatem dacă trebuie sau nu să facem reforme administrative”, a spus acesta. Economiștii sunt îngrijorați că România este prinsă în așa-numita „capcană a veniturilor medii”: o țară care a crescut rapid economic datorită forței de muncă ieftine, dar care se luptă acum să devină competitivă prin producție de calitate mai ridicată. Principalul produs de export al României, mașina ieftină Dacia a companiei Renault, a reușit să reziste declinului din industria auto, cu o creștere de 3% a vânzărilor în Europa anul trecut.

Cu toate acestea, niciunul dintre cele două noi modele electrice și hibride accesibile ale Renault nu va fi produs la fabrica de la Mioveni, compania alegând în schimb o uzină din Turcia. „Nevoia companiilor din România de a-și îmbunătăți eficiența în toate sectoarele este mai importantă ca niciodată”, a declarat Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen și consilier economic onorific al premierului Bolojan. „Afaceri orientate către consumatori și industria ospitalității nu vor dispărea, dar antreprenorii nu mai pot sta pasivi și aștepta stimulente guvernamentale pentru a-și crește profiturile.” Selăreanu, proprietarul restaurantului, are totuși un plan de rezervă.

Se întoarce la afacerea din construcții pe care a închis-o acum un deceniu, deoarece restaurantul mergea atunci suficient de bine pentru a-i întreține familia. „Să vedem dacă acest sector este o opțiune mai bună acum”, a spus el.