Război în Iran. Trump: Operaţiunile ar dura mai mult de 4-5 săptămâni. Nu exclude trimiterea de trupe la sol
Vrei să înțelegi mai bine această știre?
Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.
Trump detaliază obiectivele SUA în Iran "Astăzi, armata Statelor Unite continuă să desfășoare operațiuni la scară largă în Iran pentru a elimina amenințările grave pe care acest regim terorist teribil le reprezintă pentru America. După distrugerea programului nuclear al Iranului în cadrul operațiunii Midnight Hammer, în urmă cu puțin timp, am avertizat Iranul să nu încerce să reconstruiască în altă locație, deoarece nu mai puteau folosi facilitățile pe care le-am distrus cu atâta forță.
Dar au ignorat avertismentele și au refuzat să înceteze urmărirea armelor nucleare", a declarat preşedintele Donald Trump în discursul său de la Casa Albă, în legătură cu stadiul războiului din Iran Trump a susținut că, pe lângă programul nuclear, Iranul își dezvolta rapid și programul de rachete balistice. "Programul lor convențional de rachete balistice creștea rapid și dramatic, iar acest lucru reprezenta o amenințare foarte clară și colosală pentru America și pentru forțele sale staționate peste hotare.
Regimul avea deja rachete capabile să lovească Europa și bazele noastre, atât din regiune, cât și din afara ei, și ar fi avut în curând rachete capabile să ajungă la frumoasa noastră Americă." Potrivit președintelui american, scopul acestui program era de a proteja dezvoltarea armelor nucleare. "Scopul acestui program de rachete aflat în creștere rapidă era să protejeze dezvoltarea armelor nucleare și să facă extrem de dificil pentru oricine să îi oprească din producerea acestor arme nucleare extrem de interzise.
Noi am fost cei care ne-am plâns, noi am fost cei care am vrut să se oprească.
Toată lumea era de partea noastră, doar că nu au avut curajul să o spună." Donald Trump a afirmat că un Iran înarmat cu rachete cu rază lungă și arme nucleare ar fi reprezentat "o amenințare intolerabilă” pentru Orientul Mijlociu și pentru SUA. "Am fost foarte mândru să anulez acordul nuclear iranian încheiat de președintele Barack Obama, un document îngrozitor, îngrozitor și periculos.
Ar fi avut arme nucleare acum trei ani și le-ar fi folosit, dar nu voi permite să se întâmple asta." El a susținut că, timp de aproape 47 de ani, regimul iranian a atacat SUA. "De aproape 47 de ani, regimul a atacat Statele Unite și a ucis americani.
De fiecare dată când vedeți pe cineva fără brațe și picioare sau cu fața mutilată violent, aproape întotdeauna a fost din cauza unei bombe artizanale plasate de Iran pe marginea drumului.
Au fost puse acolo de generalul Soleimani, pe care l-am eliminat în primul meu mandat." De asemenea, în cadrul conferinţei, președintele american a enumerat obiectivele operațiunii. "Obiectivele noastre sunt clare.
În primul rând, distrugem capacitățile de rachete ale Iranului și vedeți asta întâmplându-se de la o oră la alta.
Capacitatea lor de a produce altele noi - și produc unele destul de bune. În al doilea rând, le anihilăm marina.
Am scos deja din luptă zece nave. În al treilea rând, ne asigurăm că principalul sponsor al terorismului din lume nu va putea obține niciodată o armă nucleară.
Am spus asta de la început: nu vor avea niciodată o armă nucleară! Și, în final, ne asigurăm că regimul iranian nu poate continua să înarmeze, să finanțeze și să coordoneze armate teroriste în afara granițelor sale." Trump a mai spus că administrația sa a crezut inițial că există un acord cu Iranul, dar că acesta nu a fost respectat. "Am crezut că avem un acord, dar s-au retras și au revenit cu altul.
Și am spus: nu poți negocia cu acești oameni." Președintele american a transmis și un mesaj de condoleanțe pentru soldaţii americani decedaţi în timpul bombardamentelor din Orientul Mijlociu. "Astăzi deplângem cei patru membri eroici ai forțelor armate americane care au fost uciși în acțiune și transmitem dragostea și sprijinul nostru familiilor lor.
Continuăm această misiune cu o hotărâre feroce și neclintită pentru a zdrobi amenințarea pe care acest regim terorist o reprezintă pentru poporul american." Trump a mai spus că Statele Unite se află deja "înaintea calendarul estimat inițial". El afirmă că la început s-a estimat o perioadă de patru-cinci săptămâni, dar adaugă că SUA au "capacitatea de a continua mult mai mult". De asemenea, susține că Washingtonul anticipase că va avea nevoie de patru săptămâni pentru a elimina conducerea militară a Iranului, "iar acest lucru a fost realizat în aproximativ o oră, așa că suntem cu mult înaintea programului, la capitolul acesta." Bursele europene au deschis cu scăderi de peste 2%, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu Principalele burse europene au deschis sesiunea de luni cu scăderi importante, majoritatea de peste 2%, afectate de tensiunile din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului, care au făcut ca prețul petrolului să depășească pragul de 80 de dolari barilul, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. La deschiderea pieței, și în timp ce euro se deprecia, fiind cotat la 1,170 dolari, s-a evidențiat scăderea bursei din Madrid, de 3,2%, în timp ce Bursa din Frankfurt a scăzut cu 2,23%, cea din Milano cu 2,07 %, bursa din Paris cu 1,75% și cea din Londra cu 0,60%. Euro Stoxx50, indicele în care sunt cotate companiile europene cu cea mai mare capitalizare, a început sesiunea cu o depreciere de 2,19%. Analiștii de la Renta4 explică faptul că, în pofida conflictului declanșat în Iran, după atacurile SUA și Israelului, bursele europene înregistrează 'scăderi cu intensitate moderată'. 'Așa cum scăderile burselor sunt, momentan, moderate, limitat este și refugiul în aur', au subliniat experții, în condițiile în care prețul metalului galben a urcat cu 2,53%, până la 5.411,48 dolari uncia, în timp ce argintul s-a scumpit cu 2,04%, până la 95,66 dolari. Prețul petrolului a explodat. Cel mai mare impact al conflictului armat s-a făcut deja simțit în ceea ce privește prețul petrolului, care, în cazul Brent, de referință în Europa, s-a majorat cu 9,88 %, până la 80,02 dolari, un nivel ce nu a mai fost atins de la finele lunii iunie 2025. Și aceasta pe fondul temerii că războiul ar putea provoca o întrerupere a aprovizionării cu petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, prețul gazelor a crescut luni cu 26,87%, până la 39,96 dolari. Analiștii de la Renta4 au explicat că actualul conflict va duce 'la o perioadă de volatilitate și incertitudine în care va trebui evaluat modul în care va evolua situația'. Înainte de deschiderea burselor din Europa, în Asia, indicele Nikkei al bursei din Tokio era în scădere cu 1,35% și Hang Seng din Hong Kong cu 2,14%.
Bursa din Shanghai, însă, deși a început ședința pe roșu, a terminat-o cu un câștig de 0,47%. Contractele futures de la Wall Street anticipează o sesiune pe roșu, cu scăderi de peste 1%, și care ajung chiar la 2% în cazul indicelui tehnologic Nasdaq. Pe de altă parte, bitcoin a urcat ușor, cu 0,55%, până la 66.029,44 dolari. Pe piața datoriilor, randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a ajuns la 2,657%, mai scrie EFE. 31 de morți şi 149 de răniţi, după ce Israelul a atacat Hezbollah în Liban Armata israeliană a declarat că a început un nou val de atacuri aeriene care vizează grupul Hezbollah în Liban după ce a ordonat evacuarea a 50 de localităţi din sudul acestei ţări şi a bombardat capitala Beirut ca răspuns la o ofensivă a grupului şiit împotriva nordului Israelului, informează luni EFE. Conform unui comunicat publicat pe X de purtătorul de cuvânt în limba arabă al armatei israeliene, Avichay Adraee, armata israeliană a început să bombardeze "noi ţinte" ale Hezbollah în Liban, printre care depozite de arme şi infrastructuri ale grupului şiit din mai multe regiuni, pe care însă nu le-a menţionat. Anterior, armata Israelului a ordonat în zorii zilei de luni evacuarea a 53 de sate şi oraşe din sudul Libanului, anticipând noi atacuri împotriva Hezbollah. Israelul a lansat în zorii zilei de luni o serie intensă de bombardamente împotriva cartierelor din sudul Beirutului, după ce Hezbollah a intrat în scenă în conflictul din Iran şi a comis un atac cu proiectile şi drone împotriva nordului Israelului.
Aceasta este prima sa acţiune de la intrarea în vigoare a încetării focului între Liban şi Israel la sfârşitul anului 2024. Armata israeliană şi-a prezentat acţiunea ca pe un "atac ţintit" împotriva unor înalţi comandanţi ai Hezbollah "din zona Beirutului", informând totodată că un alt responsabil "cheie" al grupului a fost lovit în regiunea de sud a ţării. Pe de altă parte, premierul libanez Nawaf Salam a calificat drept "iresponsabil" atacul lansat de Hezbollah împotriva nordului Israelului şi a promis că nu va lăsa ţara să fie atrasă într-un nou conflict. Cel puţin 31 de persoane au murit şi alte 149 au fost rănite luni dimineaţa în bombardamentele israeliene asupra periferiei Beirutului şi în sudul Libanului. Cea mai mare parte a victimelor, 20 de morţi şi 91 de răniţi, au fost înregistrate în suburbia capitalei cunoscută sub numele de Dahye, în timp ce în sudul ţării s-au înregistrat 11 morţi şi 58 de răniţi, a informat Centrul pentru operaţiuni de urgenţă într-un comunicat citat de EFE. Biroul, care aparţine de Ministerul Sănătăţii Publice, a avertizat că acesta este un bilanţ "preliminar", astfel că numărul victimelor ar putea creşte în următoarele ore. Prețul petrolului a sărit plus 13% în mai puțin de 48 de ore Prețul petrolului a explodat luni, la deschiderea piețelor din Asia, după atacul comun lansat de Statele Unite și Israel asupra Iran și după ce președintele Donald Trump a anunțat că loviturile vor continua „până la atingerea tuturor obiectivelor”. Reacția piețelor a fost rapidă și amplă.
Investitorii se tem că tensiunile militare s-ar putea extinde în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume.
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz - rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial - a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi în aprovizionarea cu petrol. Cotația Brent, reperul internațional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni.
De asemenea, contractele futures pentru petrolul american - acordurile de cumpărare cu livrare la o dată viitoare - au crescut cu 9%, depășind 72 de dolari pe baril.
De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a împins prețul și mai sus. În paralel, contractele futures de pe Wall Street (acorduri prin care investitorii pariază pe evoluția indicilor înainte de deschiderea efectivă a bursei) indică o deschidere în scădere a piețelor americane.
Indicele S&P 500, care urmărește evoluția celor mai mari 500 de companii listate în SUA, era în scădere cu aproximativ 1% în tranzacțiile din Asia, iar Nasdaq 100, dominat de marile companii din tehnologie, pierdea peste 1%. În schimb, aurul a crescut, investitorii orientându-se către active considerate mai sigure în perioade de incertitudine. Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat incertitudinile.
El a declarat că atacurile asupra Iranului - care au vizat peste 1.000 de ținte și au dus la moartea liderului suprem Ali Khamenei și a unor comandanți militari de rang înalt - vor continua. Economiștii avertizează că, dacă petrolul trece de 100 de dolari pe baril și se menține la acel nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflație, combinația periculoasă dintre inflație ridicată, încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului. Evercore ISI, un important grup de analiză financiară din SUA, atrage atenția că o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz va genera nu doar creșteri de prețuri, ci și probleme în disponibilitatea livrărilor.
În plus, o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar avea un impact semnificativ asupra Europei. Și Citi, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, avertizează că, spre deosebire de alte crize care au trecut repede, actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate, iar conflictul din Iran se va prelungi. Piețele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaționist.
Conflictul militar se traduce imediat în scumpiri la energie, presiune pe burse și o revenire a activelor de refugiu.
Dacă tensiunile se adâncesc, efectele s-ar putea resimți rapid și în economie, inclusiv la pompă și în facturile la energie. Războiul cu Iranul ar putea dura patru săptămâni. „Merge conform planului”, spune Trump Președintele Statelor Unite a vorbit pentru prima dată despre evoluția războiului cu Iranul într-un interviu telefonic acordat în exclusivitate publicației Daily Mail, de la reședința sa din Mar-a-Lago, unde s-a retras după ce a ordonat loviturile asupra Iranului.
În plină escaladare a conflictului, Liderul american a estimat că operațiunile militare ar putea continua încă patru săptămâni: „Operațiunea a fost planificată de la început ca un proces de aproximativ patru săptămâni.
Așa că, oricât de intens ar fi, este o țară mare, va dura patru săptămâni sau mai puțin”. Președintele a afirmat că intervenția se desfășoară „conform planului” și că rezultatele au depășit așteptările inițiale.
El a spus că nu a fost surprins de evoluția loviturilor de până acum: „Merge conform planului.
În afară de faptul că le-am eliminat întreaga conducere – mult, mult peste ceea ce ne-am așteptat.
Se pare că sunt 48”, a declarat Trump, referindu-se la numărul oficialilor iranieni despre care susține că au fost eliminați. Deși Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind identitatea celor eliminați, declarația lui Trump sugerează o neutralizare pe scară largă a conducerii iraniene. În același interviu, președintele a confirmat moartea a trei militari americani în timpul loviturilor asupra Iranului – primele pierderi americane în conflictul în curs.
Identitatea acestora nu a fost făcută publică, urmând să fie anunțată după notificarea familiilor. „Sunt oameni extraordinari”, a spus el despre cei decedați. „Și, știți, ne așteptăm ca asta să se întâmple, din păcate.
Se poate întâmpla în continuare, s-ar putea întâmpla din nou”. Trump a recunoscut că sunt primele victime americane din mandatul său actual, subliniind că operațiunile anterioare – inclusiv capturarea lui Nicolás Maduro și bombardarea instalațiilor nucleare iraniene – au fost realizate fără pierderi de vieți omenești în rândul trupelor SUA. „Ne-am descurcat destul de bine”, a spus el. „Dar erau oameni deosebiți, cu cariere remarcabile”. Administrația sa a luat legătura cu familiile celor trei militari uciși, iar președintele intenționează să se întâlnească personal cu acestea. „Mă voi întâlni cu familiile lor la momentul potrivit”, a spus Trump, adăugând că ar putea merge la baza aeriană Dover, din statul Delaware, pentru transferul solemn al rămășițelor sau că ar putea invita familiile la Casa Albă. În același timp, Trump nu a exclus complet posibilitatea reluării negocierilor cu Teheranul. „Acum vor să vorbească”, a spus el. „Dar le-am spus că trebuia să vorbească săptămâna trecută, nu săptămâna aceasta”. Liderul american a precizat că se află în consultări permanente cu comandanții militari și că se va adresa din nou poporului american. „Sunt cu generalii chiar acum, pentru a primi o actualizare.
Voi face un anunț imediat după acest apel”, a declarat el. Trump a spus că a discutat deja cu liderii din Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Iordania, într-un efort de coordonare regională.
Răspunzând la informațiile potrivit cărora Arabia Saudită ar putea lansa atacuri asupra Iranului după ce a fost inițial vizată, președintele a declarat: „Luptă, luptă și ei. În ciuda pierderilor și a incertitudinilor, Trump s-a declarat optimist în privința rezultatului politic al intervenției. „Cred că se pot întâmpla lucruri foarte pozitive”, a spus el, întrebat dacă în Iran ar putea apărea o democrație după încheierea loviturilor. „Va fi foarte interesant de urmărit”. Armata israeliană lansează atacuri în Liban împotriva Hezbollah, după ce gruparea a atacat Israelul Proiectilele lansate de mişcarea militantă libaneză au fost primele de la începutul atacurilor SUA şi Israelului asupra Iranului. Gruparea musulmană şiită, de mult timp unul dintre principalii aliaţi ai Teheranului în Orientul Mijlociu, a declarat că a lansat atacul împotriva Israelului ca răspuns la uciderea lui Khamenei de către Israel şi la încălcările continue ale Israelului împotriva teritoriului Libanului. „Conducerea rezistenţei a subliniat întotdeauna că o continuare a atacurilor israeliene şi asasinarea liderilor, tinerilor şi poporului nostru ne dă dreptul să ne apărăm şi să răspundem la momentul şi în locul potrivit”, a declarat Hezbollah într-un comunicat. „IDF (Forţele de Apărare Israeliene) vor acţiona împotriva deciziei Hezbollah de a se alătura campaniei şi nu vor permite organizaţiei să constituie o ameninţare pentru statul Israel”, a replicat armata israeliană. Potrivit martorilor, au fost auzite explozii în capitala libaneză Beirut.
Surse din domeniul securităţii libaneze au declarat pentru Reuters că Israelul a lovit suburbiile din sudul Beirutului, un bastion al Hezbollah. Israelul şi Libanul au convenit asupra unui armistiţiu negociat de SUA în 2024, punând capăt unui conflict de peste un an între Israel şi gruparea militantă libaneză Hezbollah, care a culminat cu atacuri israeliene ce au slăbit grav gruparea susţinută de Iran.
De atunci, părţile s-au acuzat reciproc de încălcări. Preşedinţia libaneză a declarat sâmbătă că ambasadorul SUA i-a comunicat că Israelul nu va escalada conflictul cu Libanul atât timp cât nu vor exista acte ostile din partea libaneză. De altfel, prim-ministrul libanez a calificat luni drept „act iresponsabil” tirurile efectuate din Liban către Israel, revendicate de mişcarea şiită Hezbollah ca represalii la ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului. „Indiferent cine se află în spatele acestora, rachetele trase din sudul Libanului sunt un act iresponsabil şi suspect, care pune în pericol securitatea Libanului şi oferă Israelului pretexte pentru a-şi continua atacurile împotriva acestei ţări”, a scris Nawaf Salam pe reţeaua X, promiţând că „va opri vinovaţii”. Israelul le-a cerut locuitorilor din peste 50 de orașe și sate din Liban să evacueze zona și a avertizat asupra unor atacuri. „Pentru siguranța voastră, trebuie să vă evacuați locuințele imediat și să vă mutați cu cel puțin 1.000 de metri depărtare de satele din zonele deschise”, se arată în avertizarea transmisă de Forțele de Apărare ale Israelului. „Oricine se află în apropierea membrilor Hezbollah, bazele sale, dar și a mijloacelor militare, își pune viața în pericol”, se arată în avertizare. Sunt vizate peste 50 de zone, între care Sarifa, Maaroub, Selaa (Tyre), Debaal, Bafliyeh, Barish, Arzoun, Qlayleh, Al-Shahabiya (Tayr Zibna), Dardghaya, Bastiyat, Arab Salim, Housh al-Rafqa, Yahmar (West Bekaa), Maydoun, Dalafi, Ain Qana, Knisseh, Mansouri (Tyre), Majdal Zoun, Mazraat Buyout al-Sayyad, dar și altele.
Vrei să înțelegi mai bine această știre?
Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.