Curtea Constituțională a publicat motivarea în cazul proiectului pensiilor magistraților. Argumentele invocate (Document)

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat joi, 26 februarie, motivarea în cazul deciziei prin care a declarat constituțional proiectul privind pensiile magistraților. „Legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările care se produc în resursele economico-financiare”, este unul dintre argumentele pentru care CCR a declarat constituțional proiectul de lege privind pensiile magistraților. Curtea subliniază în motivare că „este la aprecierea legiuitorului să prevadă condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta”, subliniind, însă, condiția „de a nu încălca exigențele constituționale”. Menționăm că documentul poate fi citit în integralitate aici.

Argumentele judecătorilor CCR încep la pagina 21. Între paginile 33 și 34 se poate citi Opinia concurentă a judecătorilor constituționali Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc și Mihai Busuioc. Între paginile 34 și 38 se poate citi Opinia separată a judecătorilor care s-au opus proiectului privind pensiile magistraților, anume Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. În același timp, CCR arată că statutul magistraților trebuie să le garanteze acestora că pensia primită trebuie să fie „cât mai apropiat posibil” de ultimul salariu încasat. „Cu privire la caracterul satisfăcător sau nu al cuantumului astfel obținut, Curtea reține că nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului pensiei de serviciu și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul pentru ca pensia de serviciu astfel calculată să reflecte un nivel cât mai apropiat de/comparabil cu venitul aferent funcției, gradului profesional, vechimii avute în vedere la data pensionării”, arată CCR. Judecătorii constituționali mai subliniază că proiectul de lege „stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției” care este în acord cu deciziile CCR în acest sens. CCR nu examinează un oportunitatea unui demers legislativ și nu cuantifică impactul bugetar CCR s-a mai pronuțat o dată asupra procedurii prin care a fost adoptat proiectul privind pensiile magistraților și a reluat argumentele și în motivarea publicată pe 26 februarie. Practic, CCR arată că „nu are competența de a examina oportunitatea inițierii unui demers legislativ și nici de a cuantifica impactul bugetar pe care le au măsurile promovate”. „Ca atare, Curtea nu poate controla calculele de natură financiară prezentate de Guvern în expunerea de motive a legii sau în punctul de vedere formulat și nici nu are competența de a verifica oportunitatea diverselor politici publice promovate, cum nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu își poate aroga această prerogativă”, potrivit motivării. CCR a mai subliniat că nu poate condiționa reforma pensiilor magistraților de reforma pensiilor de serviciu ale altor categorii de personal. „Este decizia exclusivă a Guvernului/Parlamentului, după caz, să stabilească oportunitatea și momentul în care aceste reforme vor fi realizate, indiferent de data de la care ele își vor produce efectele”, a mai subliniat CCR. Ce au spus judecătorii CCR despre sesizarea CJUE Curtea Constituțională a analizat inclusiv posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pe fondul cererilor formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și a unui judecător constituțional. „CJUE nu este chemată să se pronunțe asupra conformității unei norme de drept intern cu dispozițiile dreptului Uniunii Europene și nici să furnizeze avize consultative cu caracter general”, potrivit documentului CCR. Judecătorii constituționali mai subliniază că „adresarea unei întrebări preliminare” (n.r. în condițiile în care proiectul privind pensiile magistraților nu a fost încă promulgat) ar transforma jurisdicția europeană într-un organ consultativ care ar exprima o opinie în cadrul procesului legislativ derulat într-un stat membru, ceea ce este inadmisibil”. Când ar urma să fie promulgat proiectul Legii pensiilor magistraților Administrația Prezidențială a și clarificat în urmă cu două zile care sunt pașii pentru a promulga Legea privind pensiile magistraților.

Reamintim că judecătorii, prin intermediul Curților de Apel din țară, i-au cerut președintelui să retrimită proiectul de lege în Parlament pentru reexaminare. Potrivit comunicatului, în conformitate cu articolul 77 alineatul (3) din Constituția României, o lege care a făcut obiectul unei sesizări de neconstituționalitate poate fi promulgată de Președintele României doar după primirea deciziei Curții Constituționale prin care i se confirmă constituționalitatea. „După primirea comunicării din partea CCR, legea va ajunge la Președintele României pentru promulgare”, se arată în precizarea transmisă. Administrația Prezidențială subliniază astfel că procedura urmează pașii constituționali obligatorii, iar promulgarea poate avea loc numai după comunicarea oficială a deciziei Curții Constituționale.