Lecția lui Maiorescu pentru România. Ce putem învăța astăzi de la el / video

Titu Maiorescu, una dintre marile personalități ale culturii române, a fost critic literar, profesor universitar, om politic și fondator al societății Junimea.

Acesta a avut un parcurs academic strălucit în marile centre universitare europene, însă a renunțat la o carieră promițătoare în Occident pentru a se întoarce acasă și pentru a contribui la dezvoltarea țării. Prof. univ. dr.

Dumitru Borțun, președintele Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice, a vorbit despre Titu Maiorescu și a explicat că acesta avea o conștiință misionară, specifică iluminismului. Întrebat dacă se poate vorbi despre o jertfă a lui Titu Maiorescu, profesorul a răspuns că acesta a avut o conștiință națională puternică și a ales să se implice activ în viața publică în locul unei cariere în Occident. Prin activitatea sa, Titu Maiorescu a susținut generația marilor clasici și a avut un rol decisiv în afirmarea lui Mihai Eminescu, rămânând până astăzi un reper al culturii și al spiritului critic românesc. „Maiorescu avea o conștiință misionară.

Prin asta eu cred că el se înscrie în lunga linie a copiilor iluminismului.

El a fost un copil al iluminismului, acest proiect de societate în care se pune problema luminării maselor prin rațiune, prin cunoaștere, prin educație și mai ales prin învățământ.

Deci Maiorescu a avut această conștiință misionară de a veni în România și de a contribui la demararea unei țări care era la începutul destinului său european”, a spus prof. univ. dr.

Dumitru Borțun. „Se poate vorbi de o jertfă, de un sacrificiu?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului. „Da, e o conștiință națională, o conștiință patriotică, o conștiință de stat, pentru că el a gândit tot timpul și ca un om de stat, mai ales când a elaborat teoria formelor fără fond.

El a avut această viziune asupra vieții sale și rolului pe care voia să îl joace, pentru că putea să se retragă într-un campus universitar, care există în Occident, în care să-și găsească confirmarea și slava acolo.

Nu! Asta înseamnă că nu era un om egocentric, nu era un narcisist.

Era un om care se deschidea către alții și în loc să se iubească pe sine, îi iubea pe ceilalți.

El este extrem de actual astăzi prin teoria formelor fără fond”, a spus prof. univ. dr.

Dumitru Borțun. VEZI ȘI: Secretul performării, vechi de un secol, dezvăluit de Dumitru Borțun.

De ce niciun ministru nu poate reforma școala românească / video Ce spune teoria formelor fără fond Prof. univ. dr.

Dumitru Borțun a explicat că teoria formelor fără fond, formulată de Titu Maiorescu, susține că împrumutarea mecanică a instituțiilor, ideologiilor sau modelelor culturale din Occident nu este eficientă dacă nu există un fond care să le susțină.

Potrivit acestuia, mai întâi trebuie dezvoltat fondul intern, iar apoi acesta va genera în mod natural formele potrivite. „În articolul său împotriva direcției actuale, Maiorescu arată că felul în care noi împrumutăm din Occident instituții, ideologii, forme de creație literară și chiar filozofie este o formă nenaturală, neorganică și superficială, pentru că noi nu avem fondul necesar care să genereze aceste forme”, a spus prof. univ. dr.

Dumitru Borțun. „Deci să nu imităm, să nu abordăm această chestiune mimetică, să copiem forme, ci întâi să creăm fondul care să genereze formele”, a completat Sorin Ivan. „Să lucrăm la fond și atunci când fondul va ajunge într-un anumit stadiu de maturizare, va genera el însuși forma adecvată.

Numai că asta ia timp și asta i-au reproșat și adversarii.

Că el se lasă în seama legității leneșe a istoriei și că ar trebui să accelerăm treaba asta. Cum spunea Lovinescu, este benefică și această aducere a formelor străine, pentru că până la urmă și forma creează fondul. Vreau să vă spun cu mâna pe inimă: Dacă ne uităm în jurul nostru astăzi, ne îndoim de acest lucru.

Formele nu creează întotdeauna fondul.

Avem foarte multe instituții ale statului care sunt croite după calapod occidental, după calapodul constituțiilor străine, după calapodul democrației liberale, dar care nu funcționează, pentru că fondul le lipsește”, a spus prof. univ. dr.

Dumitru Borțun la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.