Mărturia unui medic: ,,100 de zile dintr-un an nu am putut primi copii pentru că nu aveam locuri”. Cum poate salva tehnologia un prematur

În Secția de Terapie Intensivă Neonatală de la SUUB sunt 20 de locuri cu grad de ocupare peste 90% La maternitatea Spitalului Universitar de Urgență din București (SUUB), în 2025 au avut loc 1.615 nașteri.

Rata prematurității a fost de 14%, față de media națională, care este de 9%, iar 13% dintre nou-născuți au necesitat intervenție în terapie intensivă, atât prematuri, cât și născuți la termen, dar cu anumite patologii. Secția de ATI neonatală a SUUB are 20 de locuri, iar gradul de ocupare depășește constant 90%. Dr.

Adriana Dan, șefa secției de Neonatologie de la SUUB a explicat că sunt puține locuri de terapie intensivă neonatală. ,,În București sunt șapte maternități, cu aproximativ 20 de locuri de terapie intensivă fiecare.

De multe ori, medicii de la maternitățile de gradul I și II sună în toate aceste unități, precum și în maternități din alte capitale de județ, pentru a găsi un loc pentru un copil.

Nu sunt suficiente locuri de terapie intensivă raportat la numărul de prematuri care se nasc în România.

De aceea, trece un timp considerabil de la naștere până când se ivește posibilitatea transferului; urmează apoi transferul propriu-zis și abia după o oră sau, uneori, după o zi, un bebeluș ajunge să primească îngrijirea de care are cu adevărat nevoie”. Medicul a subliniat că șansele de supraviețuire sunt strict legate de tipul de îngrijire acordată. ,,Hipotermia, lipsa căldurii și a suportului respirator adecvat fac ca decesul să fie mai frecvent cu un procent cuprins între 20% și 60%.

Deci, dacă nu beneficiază de echipamentele necesare, un copil are șanse mari să nu supraviețuiască sau, dacă supraviețuiește, să rămână cu sechele din cauza complicațiilor,” a atras atenția dr.

Dan. Medicul a mărturisit că de multe ori i s-a întâmplat să refuze cazuri pentru că nu avea loc în secție. „Din păcate, sunt destule zile.

Noi am calculat că, într-un an, au fost aproximativ 100 de zile în care nu am putut primi pacienți deoarece maternitatea a fost plină, fără posibilitatea de a externa pe cineva.

Este o problemă gravă și este foarte trist când te sună un medic disperat, căutând loc pentru un copil, iar tu nu poți să-l ajuți.” Potrivit dr.

Dan, ar trebui să fie cel puțin încă 100-200 de locuri de terapie intensivă neonatală în București. Programul Național de Redresare și Reziliență a suplimentat capacitatea cu aproape 200 de locuri, dar există în continuare un necesar suplimentar. ,,Încă suntem nevoiți să refuzăm cazuri pentru că nu avem mijloacele și spațiul necesar”, a spus șefa secției de neonatologie. Salvați Copiii România a dotat secția ATI neonatală de la SUUB cu aparatură de 111.120 de euro Din 2010 până în prezent, organizația Salvați Copiii a dotat 296 de unități medicale, cu peste 4.100 de echipamente, investind peste 21 de milioane de euro.

Acum a dotat secția de ATI neonatală a SUUB cu aparatură în valoare de 111.120 de euro, investiție care se adaugă unui sprijin total de aproape 540.000 de euro pentru maternitate. Printre echipamentele donate: sistem de monitorizare invazivă a tensiunii arteriale pentru prematurii sub 1.000 g; video-laringoscop pentru intubație rapidă și sigură; sondă ecografică pentru acces vascular central — procedură realizată în premieră în maternitate. Pentru nou-născuții prematur sau bolnavi, șansa lor de supraviețuire depinde de aportul de tehnologie inteligentă în maternități, o recunoaște și personalul medical din secția de neonatologie. „Viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare al maternității”, a afirmat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România. „În primul rând, îi cunoaștem pe medicii de aici, de la Spitalul Universitar, și întreaga echipă medicală, așa că le oferim tot respectul și tot suportul nostru.

Ne dorim ca ei, la rândul lor, să poată salva bebelușii și să ajute mămicile și familiile să-și ducă, în siguranță, copiii acasă.

Colaborăm în principal cu spitalele de nivel III care, asemenea unității de aici, pot într-adevăr să salveze chiar și cei mai mici prematuri.

Avem 35 de astfel de unități pe listă”, a completat afirmat Gabriela Alexandrescu. ,,Următoarea investiție va fi probabil la Târgu Mureș, la Spitalul Clinic Județean de Urgență”, a mai spus președintele executiv al organizației, care de 16 ani colectează resurse pentru a reda viața copiilor. Povești despre mame și copii care împreună înving prematuritatea: Fetiță de 880 de grame și băiețel de 1300 de grame, în viață Ionela, o mămică în vârstă de 23 de ani, a născut la 6 luni, un copil prematur de 880 de grame, o fetiță mică și delicată.

Își amintește momentul în care s-a trezit după naștere și a spus ,,nu vedeam nicio șansă că va trăi.

L-am atins de câteva ori.

Știu sigur că m-a simțit.

Dacă n-ar fi fost aici, sincer vă spun, cu mâna pe inimă, acest copil nu ar fi trăit.

Jur”, a povestit tânăra mamă, care azi și-a externat fetița de la SUUB. Cu lacrimi în ochi de bucurie și recunoștință și-a luat rămas bun de la medicul neonatolog care a îngrijit bebelușa și a promis că revine peste o lună la control. ,,Sunt niște oameni foarte înțelegători, niște oameni care își dedică viața pentru acești copilași mici, în special domnul doctor Dragomir, care lucrează cu bebelușii ca și cum ar fi copiii lui.

De câte ori mă gândeam că nu va mai trăi, primeam o speranță de la domnul doctor, de la oamenii de aici”, a spus mama fetiței. Într-un incubator, un alt băiețel născut la 30 de săptămâni reacționează la vocea mamei, Ștefania, în vârstă de 19 ani. „Îmi dau seama de câte ori mă simte.

De câte ori îi vorbesc, inima îi bate din ce în ce mai tare…”, a afirmat tânără mamă, transferată de urgență de la Buzău la București.

Născut la doar 30 de săptămâni și cântărind 1,3 kg, micuțul băiețel repetă, aproape milimetric, istoria mamei sale, care s-a născut și ea prematur. „Și eu am fost tot un copil prematur.

Am avut 1,340 kg la naștere, iar el are 1,3 kg.

Este o moștenire genetică,”a explicat mama. Transferul de la Spitalul Județean Buzău a fost salvarea lor.

Mama a povestit cu durere despre neputința resimțită inițial, dar și despre speranța găsită în noua unitate medicală: „Puteam să-l pierd dacă nu ajungeam în acest spital.

De când sunt aici, începem ușor, ușor să fim bine.

Doamnele doctor, asistentele ne dau curaj.

Știm că băiețelul este pe mâini bune, foarte bune.” Din cauza unor complicații medicale, dezvoltarea bebelușului s-a oprit în pântece, fiind necesară o cezariană de urgență.

Deși distanța față de casă este mare, părinții micuțului au decis să rămână în București pentru a fi lângă el în fiecare clipă permisă. Chiar dacă Ștefania nu l-a putut ține încă în brațe așa cum și-ar fi dorit, conexiunea dintre mamă și fiu sfidează pereții de sticlă ai incubatorului. „Știe când sunt lângă el.

Tragem amândoi să fim bine… este un copilaș puternic și luptă foarte, foarte mult.” Povestea lor nu este doar despre cifre și aparate, ci despre forța de a merge mai departe. Sarcini cu risc și nașteri complexe: Medicii semnalează că prevenția începe din perioada de monitorizare a sarcinii Prof. dr.

Monica Cîrstoiu, șefa Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la SUUB și medic primar obstetrică-ginecologie, explică faptul că multe dintre cazurile ajunse la spital sunt sarcini cu risc major. „Într-un centru universitar multidisciplinar, cum este Spitalul Universitarde Urgență București, putem gestiona simultan complicațiile materne și cele fetale.

Gravidele cu patologii asociate sarcinii au nevoie de acces rapid la specialități conexe și de o echipă completă, pentru că orice întârziere poate însemna prematuritate sau complicații severe.” Multe dintre dramele care ajung în terapie intensivă neonatală pot fi prevenite prin monitorizarea corectă a sarcinii. „Este foarte important când pornim la drumul de a obține un copil să analizăm mai multe aspecte.

Pe de o parte, trebuie mers la un consult prenatal pentru a vedea dacă, în momentul în care ne-am gândit să facem un copil, suntem sănătoase, noi ca femei, dar și partenerii noștri.

Calitatea sănătății copilului ține de calitatea stării de sănătate a celor doi parteneri care doresc să facă un copil.” Medicul subliniază că mentalitatea potrivit căreia sarcina „merge de la sine” poate fi periculoasă și că screening-ul este esențial. „Dacă nu mergem și nu accesăm serviciile de sănătate privind screening-ul malformativ al microbilor care dau retard, care creează malformații, atunci, da, copiii noștri ar putea suferi.

Este însă nevoie de acces egal la servicii medicale, de controale regulate și de identificarea timpurie a riscurilor.

Dar atunci când nașterea prematură nu mai poate fi evitată, diferența o face capacitatea secției de terapie intensivă neonatală,” a subliniat medicul ginecolog. Aproximativ 10% dintre nașterile din România provin de la mame adolescente.

În 2024 au fost înregistrate 601 nașteri la fete sub 15 ani și 13.018 la fete între 15 și 19 ani (INS). Accesul la servicii medicale este inegal: 1.050 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, iar 176 nu au niciun punct de lucru medical.

Deși aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural, mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat, unde un medic deservește de peste două ori mai mulți pacienți decât în mediul urban. „Cam 30% din populația de femei gravide nu accesează aceste consulturi medicale.

Și dacă 3 din 10 nu merg la medic, este evident că la aceste paciente pot să apară complicații legate de factori infecțioși, de factori malformativi, de noxe.”, a explicat medicul obstetrician. În ceea ce privește mamele minore, contextul este la fel de sensibil:„10% din nașterile care se realizează în România sunt la paciente sub 20 de ani.

În Spitalul Universitar de Urgență București, acest procent este mai mic, de 3%, la care mai asociem un alt 3% pentru vârsta extremă de peste 40 de ani.” Explicația ține de accesul la servicii medicale și de specificul cazurilor: „Aceste mame minore care nu accesează consulturile medicale, nu-și monitorizează sarcina, provin din localități îndepărtate de centre universitare. (…) Iar în cazul femeilor peste 40 de ani, vorbim de infertilitate – unul din șase cupluri în România sunt infertile – și de sarcini obținute prin fertilizare in vitro.

Un organism de 40 de ani sau un organism infantil, cum ar fi al unei adolescente, nu duce sarcina atât de ușor,”a precizat prof.

Monica Cîrstoiu. Mortalitatea infantilă în 2024: O hartă a inegalității Datele INS arată că disparitățile teritoriale sunt dramatice: dacă în București rata mortalității infantile este de 3,3‰, în județul Mureș ajunge la 13‰, iar în Ialomița la 12,7‰.

În mediul rural, rata este de 7,9‰, comparativ cu 5,3‰ în urban. Cele mai frecvente cauze de deces la copiii sub un an sunt afecțiunile din perioada perinatală (2,38‰), malformațiile congenitale (1,38‰) și infecțiile respiratorii (1,48‰). Salvați Copiii susține că ,,Harta națională a mortalității infantile ne arată că viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare al maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale”.