De ce urăsc Statele Unite Cuba și cum încearcă Donald Trump să scape de „ghimpele” din coasta Washingtonului. Miza meschină care provoacă o criză umanitară fără precedent

Cuba trece probabil cea mai grea situație de la Criza Rachetelor, după ce Statele Unite ale Americii au impus o „blocadă totală” asupra insulei.

Astfel, țara este împinsă într-o criză umanitară fără precedent, pe măsură ce resursele de petrol se epuizează. Luna trecută, Trump a semnat un ordin executiv prin care amenință cu impunerea de tarife țărilor care furnizează petrol Cubei.

Măsura a reușit să descurajeze alte state, precum Mexicul, care, deși ar fi dorit să ajute Cuba, au ales să rămână în expectativă. În același timp, cea mai amplă prezență militară americană din Caraibe din ultimele decenii patrulează apele din jurul insulei, după ce a participat la blocarea transporturilor de petrol către și din Venezuela înainte ca SUA să-l răpească, luna trecută, pe președintele Nicolas Maduro. Organizația Națiunilor Unite a criticat politica SUA, considerând-o o încălcare a dreptului internațional care a amplificat suferința celor aproape 11 milioane de locuitori ai Cubei. Măsurile luate de administrația Trump par să țintească spre o răsturnare a unuia dintre ultimele redute socialiste din America de Sud și spre o preluare completă a controlului în emisfera vestică. Aceeași tactică folosită pentru Venezuela, care s-a soldat însă cu o intervenție militară, pare să se repete și în Cuba, însă consecințele umanitare, de data aceasta, sunt dintre cele mai nefaste. În Cuba, populația se confruntă cu pene frecvente de curent, lipsă de benzină și gaz pentru gătit și cu rezerve tot mai reduse de motorină, care alimentează pompele de apă ale țării.

Gunoaiele se acumulează, prețurile alimentelor cresc vertiginos, școlile anulează cursuri, iar spitalele suspendă intervenții chirurgicale, potrivit The New York Times. Situația Cubei era și așa una grea din cauza embargoului impus de Statele Unite în ultimii 60 de ani, însă acum, administrația Trump pare că vrea să dea lovitura de grație ultimelor fărâme ale regimului castrist. Istoria Cubei este una plină de tensiuni cu Statele Unite ale Americii, statul sud-american jucând un rol esențial în timpul Războiului Rece, situându-se ca un „ghimpe” în coasta SUA. Acțiunile lui Trump însă au și un substrat electoral, în contextul în care se apropie alegerile de la mijlocul mandatului, iar Republicanii încearcă să mențină votul latino-americanilor, în speță pe cel al cubanezilor din Florida, spune profesorul Cristian Pîrvulescu. „Este foarte important să mențină votul celor cu origini latino-americane, iar în Florida, pe cel al cubanezilor, care sunt foarte afectați de politicile anti-migrație, pentru că, mă rog, ICE nu face diferență între unii și alții.

Arestează pe toată lumea, inclusiv pe cubanezi, după care îi eliberează.

Ori știm foarte bine, cubanezii din Florida au jucat un rol central în schimbarea orientării politice a statului de la democrați, cum era în urmă cu două decenii, la republicani.

A devenit un stat aproape consolidat de republicani”, menționează politologul, într-un dialog cu Ziare.com. Acesta subliniază că atât ceea ce s-a întâmplat în Venezuela, unde președintele Nicolas Maduro a fost răpit de trupele speciale americane, dar și ce se întâmplă acum în Cuba, au directă legătură cu alegerile de la jumătatea mandatului, care vor avea loc în luna noiembrie a acestui an. „Va încerca să producă căderea regimului cubanez și nu are cine să-i protejeze pe cubanezi.

De fapt, n-au alternativă.

Ei sunt într-o situație și mai proastă decât Venezuela.

Ori deja blocada care este întărită are consecințe foarte grave.

Nu mai au energie electrică.

Deci, regimul nu poate să mai reziste mult.” O alternativă pentru cubanezi ar fi să facă concesii, spune politologul, care amintește informația conform căreia, Marco Rubio, secretarul de stat american cu origini cubaneze, s-ar afla în legătură cu nepotul lui Raul Castro, fostul lider cubanez. „Deci, sunt convins că interesul lor, mai ales acum cu complicațiile legate de Iran, cu jumătățile de măsură din Venezuela, este să producă o schimbare de regim rapidă, dar fără violență, fără intervenție.

Ca și în Iran și în Cuba, cei care suferă sunt oamenii obișnuiți.

Și în Cuba și în Iran e mult mai gravă situația acum.”, adaugă profesorul Pîrvulescu. Comparativ cu Iranul, Cuba nu produce petrol, spune politologul, și singurul motiv pentru care a rezistat atâta timp a fost protecția Uniunii Sovietice, însă Vladimir Putin pare acum dispus să renunțe la aliați, doar pentru a câștiga războiul din Ucraina. „Obama și Biden au încercat să producă o liberalizare a regimului și o tranziție prin mijloace pașnice.

Trump merge pe varianta inversă.

Altfel spus, oricum, regimul cunoscuse diferite momente de liberalizare, iar, cum să spun, dispariția castrismului este o chestiune cât se poate de simplă și biologică.

Deja vorbim despre post-castrism.”, precizează politologul. Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA este de părere că cei care se află la conducere în Cuba în acest moment vor fi obligați să cedeze în fața presiunilor exercitate de administrația Trump și despre o încercare de a găsi o soluție pentru ieșirea din această etapă.

Poate să fie violentă sau, aici e toată problema, administrațiile democrate au dorit să mai degrabă, pentru că, să nu uităm, Trump a ridicat tonul și în primul mandat.

Administrațiile democrate au încercat să rezolve problema gradual. Administrația Trump încearcă să rezolve problema prin forță.

Din motivele pe care le-am spus.

Dar depinde care este capacitatea de rezistență a cubanezilor. „Deci, Cuba pare condamnată în mai mare măsură decât Venezuela.”„Sper că există în continuare persoane raționale la Washington care să înțeleagă că orice ieșire dintr-o dictatură trebuie făcută gradual, pentru că altfel consecințele sunt dezastruoase.”, încheie Cristian Pîrvulescu. Eterna „problemă” a Cubei Este cunoscută antagonia dintre autoritățile de la Washington și regimul comunist din Cuba, însă Statele Unite au o istorie mult mai îndelungată cu statul insular, prima intervenție a americanilor aici având loc în 1898, în contextul luptelor de eliberare de sub spanioli. SUA au trimis trupe în Cuba pentru a sprijini revoluționarii cubanezi, aceștia reușind să învingă trupele spaniole și să pună țara sub controlul americanilor în primă fază. După revoluția comunistă din 1959, relațiile cu SUA deveniseră tensionate, în contextul în care Fidel Castro preluase puterea. Administrațiile Eisenhower și Kennedy, deranjate de instalarea unui „fief sovietic” în regiune, au dat mână liberă CIA pentru operațiuni de asasinat împotriva lui Castro, care însă au eșuat. Astfel, s-a trecut la o nouă fază a operațiunii de răsturnare a regimului din Cuba.

Washingtonul, prin intermediul CIA, a dispus antrenarea unor trupe paramilitare formate din exilați și luptători anti-comuniști, instruiți și înarmați de americani. Brigada 2506 avea să debarce pentru a invada Cuba în 1961, iar în pregătirea acestei operațiuni, forțele aeriene americane au realizat o serie de bombardamente în puncte cheie, distrugând o parte din flota de avioane de război a Cubei. Pe 17 aprilie 1961, Brigada 2506 a debarcat în Golful Porcilor, o plajă din sudul Cubei.

Dintr-o eroare de calcul în ceea ce privește alegerea locului de debarcare, o zonă mlăștinoasă și greu accesibilă, operațiunea din Golful Porcilor era sortită eșecului, milițiile locale și apărarea din zonă reușind să țină piept invaziei până la venirea trupelor lui Castro, însoțite de un bombardament al avioanelor rămase neatinse de raidurile americane. Două zile mai târziu, Brigada „anti-comunistă” susținută de SUA se predă, iar Castro își consolidează poziția la conducerea statului cubanez. Punctul culminant al relației dintre SUA și Cuba avea să fie un an mai târziu, în 1962, când a avut loc „Criza Rachetelor”.

Rachete nucleare sovietice erau descoperite pe teritoriul cubanez. Pentru a împiedica aducerea de armament suplimentar, SUA au instituit o blocadă navală asupra Cubei.

Criza a fost rezolvată diplomatic, evitând un război nuclear, însă relația cu SUA a fost complet compromisă timp de mai multe decenii. SUA au izolat complet Cuba din punct de vedere diplomatic și au impus o serie de sancțiuni economice și embargouri.

Relațiile au început să se normalizeze în 2014, în mandatul lui Barack Obama, însă s-au răcit din nou în primul mandat al lui Donald Trump, care a reinstituit o serie de sancțiuni economice. Acum, situația a devenit și mai grea pentru Cuba, care se confruntă cu o criză umanitară de proporții, forțată de „jandarmul planetei”, care încearcă să își completeze sfera de influență în emisfera vestică.