Plan împotriva violenței în spitale - Sindicaliștii din Sănătate bat la ușa Guvernului: "Lipsa protecției pune în pericol pacienții și medicii" / Agresorul de la Borșa, reținut

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR) anunţă publicarea primei forme a strategiei naţionale de acţiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniştilor din sănătate (2026 - 2030) şi deschiderea procesului de consultare publică a propunerilor formulate. Documentul este adresat Guvernului, Ministerului Sănătăţii, Parlamentului şi tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu Potrivit unui comunicat transmis, duminică, AGERPRES, documentul, care este adresat Guvernului, Ministerului Sănătăţii, Parlamentului şi tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depăşit de mult stadiul de "cazuri izolate". Strategia este structurată pe opt piloni de intervenţie: * Guvernanţă, responsabilitate şi conformare: aplicarea obligatorie a procedurilor CCMS şi a obligaţiilor SSM, cu indicatori şi audit; * Cadrul juridic şi aplicarea legii: infracţiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, interdicţii de acces; * Securitate fizică şi tehnologică: standarde minime naţionale, achiziţii de pază condiţionate, butoane panică, CCTV; * Management operaţional: protocoale de intervenţie ("cod de violenţă"), cooperare rapidă cu forţele de ordine; * Competenţe şi cultură organizaţională: formare în de-escaladare, reducerea cauzelor organizaţionale ale violenţei; * Raportare şi un Observator Naţional: sistem unitar de raportare, reducerea sub-raportării, analize anuale; * Sprijin pentru victime: asistenţă juridică, psihologică, recunoaşterea agresiunilor ca accidente de muncă; * Integrarea siguranţei personalului în standardele ANMCS: un set de 28 de indicatori dedicaţi, propuşi pentru includerea în ediţia a III-a a standardelor de acreditare. Ce priorități solicită FSSR Prin această strategie, FSSR solicită ca priorităţi: adoptarea strategiei naţionale şi constituirea unui mecanism interministerial de implementare, aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unităţile sanitare, cu audit şi consecinţe pentru neconformare, standardizarea securităţii în spitale: standard minim naţional şi achiziţii de pază orientate pe performanţă, precum şi crearea Observatorului Naţional şi a sistemului unitar de raportare a agresiunilor. Alte priorităţi ale federaţiei sunt elaborarea unui pachet legislativ dedicat: infracţiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, celeritate, a unui program naţional de sprijin post-incident pentru victime şi integrarea indicatorilor de siguranţă a personalului în standardele ANMCS de acreditare. Forma finală a strategiei va include rezultatele a două conferinţe programate la Cluj-Napoca (27 februarie), având ca temă centrală calitatea vieţii profesionale, şi la Conferinţa de la Târgu Mureş (13 martie), ce are ca temă evaluarea contextului actual din perspectiva unor noi prevederi specifice în CCMS, se menţionează în comunicatul citat. Conform FSSR, în săptămâna 16 - 22 februarie, două agresiuni grave asupra medicilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii - la UPU Târgu Jiu şi în sala de resuscitare a Spitalului Orăşenesc Borşa - au readus în atenţia publică vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice româneşti. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a calificat lovirea unui medic în timpul resuscitării drept un act de "gravitate extremă".

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, între 8% şi 38% dintre lucrătorii din sănătate suferă violenţă fizică la un moment dat în cariera lor. Federaţia Europeană a Asistenţilor Medicali raportează că riscul de violenţă ajunge până la 80% în unele ţări europene.

România nu dispune încă de date sistematice în domeniu, ceea ce, în sine, constituie o parte a problemei. "Protejarea profesioniştilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist.

Este o condiţie fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcţiona, iar cetăţenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate", a subliniat FSSR. Bărbatul care a agresat un medic la spitalul din Borşa a fost reţinut Bărbatul care, în seara zilei de 20 februarie, a agresat un medic la spitalul din oraşul Borşa, a fost reţinut duminică, anunţă oficialii Poliţiei Maramureş.

Pe numele agresorului anchetatorii pot solicita emiterea unui mandat de arestare. Reprezentanţii Poliţiei Judeţene Maramureş informează că duminică a fost emisă ordonanţă de reţinere pe numele bărbatului care vineri seara a agresat un medic la spitalul din Borşa, inculpatul fiind introdus în centrul de arestare preventivă al Poliţiei Maramureş. Luni, el va fi prezentat instanţei de judecată, anchetatorii solicitând dispunerea unei alte măsuri preventive pe numele agresorului. Incidentul a avut loc în seara zilei de vineri, 20 februarie. Jurnaliştii de la bistriteanul.ro scriu ca medicul profesează la spitalul judeţean din Bistriţa şi face gărzi şi la Borşa. Potrivit acestora, în momentul în care a fost atacat, medicul făcea manevre de resuscitare unei paciente. Ginerele femeii a vrut să intre în sală în care aceasta se afla şi pentru ca a fost refuzat, acesta l-a lovit pe medic.

În cele din urmă, femeia a fost declarată decedată. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a solicitat sâmbătă public tuturor managerilor unităţilor sanitare să convoace de urgenţă serviciile interne de protecţie şi firmele de securitate care asigură paza spitalelor, pentru a stabili reguli clare şi proceduri actualizate de intervenţie, în urma unui nou caz de medic agresat în spital, în judeţul Maramureş, după ce în cursul săptămânii un alt caz a avut loc la Târgu Jiu. Şi secretarul de stat Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, declară că agresarea unui cadru medical aflat la datorie rupe grav relaţia de încredere dintre societate şi cei care o îngrijesc. Potrivit acestuia, avem obligaţia să luăm poziţie şi să acţionăm, nu doar prin sancţiuni legale, care există şi sunt severe, ci şi printr-un mesaj public ferm: “Medicii, asistenţii, paramedicii, pompierii nu sunt ţinte, aşa cum nu sunt nici poliţiştii sau jandarmii.”