Sistemul judiciar provoacă un moment de cumpănă și în Italia, nu doar în România. Etapă importantă pentru Georgia Meloni

Italia se pregătește pentru un nou moment electoral cu miză ridicată.

Referendumul național programat pentru 22–23 martie, dedicat reformei sistemului judiciar, deschide o etapă importantă pentru guvernul condus de Giorgia Meloni, potrivit Politico. Deși executivul actual este descris ca fiind cel mai stabil din ultimii ani, votul popular ar putea redefini raportul de forțe dintre clasa politică și magistrați. Un pariu politic într-un context de stabilitate în Italia Premierul Giorgia Meloni intră în campania pentru referendum dintr-o poziție consolidată la Roma și Bruxelles.

Stabilitatea guvernamentală contrastează însă cu incertitudinea asociată consultărilor populare din Italia, unde referendumul poate deveni rapid un vot indirect de încredere în executiv. Precedentul din 2016 rămâne relevant: Matteo Renzi a demisionat după eșecul referendumului privind reforma constituțională. În acest context, consultarea din martie este privită ca o manevră cu risc dublu.

O victorie ar întări mandatul politic al guvernului; un rezultat negativ ar putea alimenta presiuni și reașezări politice. Ce prevede reforma supusă votului Modificările propuse sunt de natură tehnică și vizează arhitectura internă a sistemului judiciar.

Printre obiective se află separarea carierelor judecătorilor și procurorilor, precum și ajustări privind mecanismele de guvernanță, recrutare și disciplină. Susținătorii afirmă că aceste schimbări ar moderniza un sistem adesea criticat pentru lentoare și lipsă de responsabilizare. Francesco Paolo Sisto, vice-ministru al Justiției, a declarat că separarea rolurilor ar consolida percepția de imparțialitate: „Un inculpat care intră în sala de judecată știind că judecătorul său nu are legături cu procurorul va fi liniștit.

Nu am văzut niciodată un arbitru din același oraș ca una dintre echipe.” Critici și temeri privind independența justiției din Italia Opozanții reformei consideră că inițiativa ar putea slăbi independența magistraților și ar extinde controlul politic asupra procurorilor.

Retorica tensionată dintre reprezentanți ai guvernului și unele segmente ale sistemului judiciar a amplificat dezbaterea publică. Piercamillo Davigo, fost procuror implicat în anchetele „Mani Pulite”, a susținut că proiectul are o dimensiune politică: „Este o încercare de a controla sistemul judiciar, deoarece în Italia acesta este puternic și cu adevărat independent, nu condus de politicieni.

Această reformă va afecta independența și va slăbi puterea instanțelor.” Giuseppe Conte, liderul Mișcării 5 Stele, a afirmat că inițiativa nu răspunde întârzierilor cronice din justiție: „Adevăratul obiectiv este să divizeze și să controleze”, acuzând guvernul că urmărește un sistem de justiție „care nu-i mai deranjează pe cei aflați la comandă”. O dezbatere cu rădăcini istorice Relația tensionată dintre politică și justiție are antecedente în anii ’90, când anchetele anticorupție au dus la prăbușirea unor structuri politice tradiționale. Figura lui Silvio Berlusconi continuă să fie evocată în discuțiile actuale, având în vedere confruntările sale repetate cu sistemul judiciar. Incertitudini privind participarea la referendumul din Italia Datele sociologice indică o competiție strânsă.

Un sondaj YouTrend sugerează că rezultatul ar putea depinde de prezența la urne: cu participare redusă, opoziția ar avea un avantaj; cu mobilizare mai largă, susținătorii reformei ar putea obține majoritatea. Un alt studiu realizat de SWG arată un electorat divizat și un procent semnificativ de indeciși. Analistul Lorenzo Pregliasco a descris votul ca pe o provocare majoră pentru executiv: „Dacă ești prim-ministru și supui o reformă referendumului, inevitabil devine și un vot asupra guvernului.” Guvernul a transmis că rezultatul referendumului nu va fi legat de o eventuală demisie a premierului.

Totuși, analiștii subliniază că impactul politic ar putea fi semnificativ. O validare a reformei ar putea consolida agenda executivului, în timp ce un eșec ar putea revigora opoziția înaintea alegerilor programate pentru 2027.