Mugur Isărescu aruncă bomba: România se află într-un „acord aproape permanent” cu FMI

România este prinsă într-un acord aproape permanent cu FMI, avertizează Mugur Isărescu, însă nu este vorba despre un acord de finanţare, ci despre unul axat pe politici economice. Întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă există riscul ca România să ajungă la un acord cu FMI, Mugur Isărescu a respins această interpretare, subliniind că relaţia cu Fondul este una constantă şi de consultare. „Avem un acord aproape permanent cu FMI.

Am citit ce se spune prin presă şi trebuie să vă spun că şi în 2025 am avut două vizite ale FMI Acord, nu de finanţare, şi am să vă spun de ce nu avem acord de finanţare, ci un acord de politici. Deci ne-au sugerat anumite politici.

Au şi ieşit aici, în faţa dumneavoastră. (…) Ei sugerau o corecţie fiscală, având în centru nu majorarea TVA-ului, ci un impozit progresiv. Dar mă opresc aici că s-a ajuns la altă soluţie, asta ar mai trebui să mai discutăm acum, să mai o luăm de la capăt cu pachetul fiscal.

Deci acord cu Fondul este aproape permanent”, a declarat guvernatorul BNR. Cel mai dur avertisment de la vârful BNR pentru români.

Mugur Isărescu: „Nu vreau să fiu alarmist, mergem pe gheață subțire” Isărescu a explicat şi motivele pentru care România nu are nevoie de un acord de finanţare cu FMI, precizând că situaţia economică actuală nu impune o astfel de soluţie. „Fondul vine şi te ajută dacă nu ai rezerve sau nu ai acces la pieţele de capital.

Nu este cazul.

România încă are acces deschis la pieţele de capital”, a afirmat guvernatorul, adăugând că ţara dispune şi de rezerve financiare. Criza politică din mai 2025 a generat ieșiri de capital de 10 miliarde de euro, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu Criza politică din mai anul trecut, după alegeri prezidențiale și demisia premierului, a generat ieșiri de capital de aproximativ 10 miliarde de euro, a declarat azi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în contextul prezentării raportului trimestrial asupra inflației. „Pachetul de măsuri guvernamentale discutat cu Comisia Europeană a stat la baza consolidării fiscale așteptate de creditori.

S-a asigurat finanțarea deficitului bugetar, păstrarea ratingului de țară și păstrarea accesului României pe piețele internaționale de capital, la împrumuturi.

Asta a fost prioritatea în vară, mai ales după criza din mai, când s-a văzut ce înseamnă o criză politică, după demisia premierului.

Au fost ieșiri de capital de vreo 10 miliarde de euro”, a declarat Mugur Isărescu. „Ne mai ajută că am depășit criza din primăvară.

Am avut o cădere brutală cu rezerva internațională, prin intervențiile noastre.

Acum, și datorită aurului, avem rezerve internaționale record”, a mai spus Isărescu. Acesta a mai declarat că, în mai, după ciclul 1 și după ce premierul și-a depus demisia, a durat 3 zile și au ieșit capitaluri de miliarde de euro, în special pe termen scurt. „A trebuit să intervenim”, a spus acesta. „Când un român, bogat eventual, sau mai mulți români schimbă lei în valută, este ieșire de capital.

Dacă schimbă câteva zeci de miliarde lei, sunt ieșiri de capital.

Chiar dacă ține bancnotele și le bagă într-o pernă sau în beci, pentru că a cumpărat un activ al străinătății, chiar dacă e activ al unei bănci centrale.

Uitându-mă în spate, dintre ieșirile din lunile de primăvară, mai și început de iunie, cred că o treime erau de la patrioții români care bineînțeles că s-au speriat și au schimbat o parte din economisiri în valută.

Asta se poate întâmpla foarte repede”, a spus guvernatorul. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunță când va trece România la moneda euro: „Când vom reuși să aducem deficitul bugetar la 3% începem să discutăm” După primul tur al alegerilor din 2025, au existat o serie de turbulențe politice, inclusiv demisia prim-ministrului și prăbușirea coaliției politice, ceea ce a sporit îngrijorarea investitorilor. Isărescu a declarat anterior, în 2025, că în luna mai s-a înregistrat o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, probabil unele din cele mai mari, istoric. Economiștii băncilor estimau că BNR a intervenit cu 6-8 mld de euro, după primul tur al alegerilor prezidențiale, însă Isărescu a menționat că aceștia chiar „au subevaluat ieșirile și intervențiile noastre”. Traian Băsescu propune intervenția FMI: Coaliția nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile Fostul președinte Traian Băsescu afirmă că România ar trebui să solicite intervenția Fondului Monetar Internațional, susținând că actuala coaliție de guvernare „nici tehnic, nici politic nu își asumă ceea ce trebuie făcut pentru redresarea economiei românești”. Fostul preşedinte Traian Băsescu amintește că soluția pe care o propune acum este similară cu cea aplicată în perioada de criză din 2010, când, în lipsa altor opțiuni și în contextul unui deficit uriaș, România a apelat la FMI pentru a stabiliza economia și pentru a putea lua măsuri coerente. „Eu nu vreau să dau reţeta mea ca fiind o reţetă infailibilă.

Vă spun ce am făcut în 2010, împreună cu Emil Boc, dar atunci era şi o mare criză globală, nu era numai deficitul de 9% pe care îl aveam în 2009, de am luat măsurile în 2010.

Era o criză globală suprapusă şi nu se găseau bani, acum se găsesc bani, la dobânzi mari, dar se găsesc.

Eu acum aş chema Fondul Monetar Internaţional.

E spaima asta, vine Fondul.

Nu face nimic Fondul decât îţi ordonează măsurile şi îţi spune şi care sunt cele mai bune măsuri ca să reduci deficitul pe de o parte, iar pe de altă parte să diminuezi dobânzile la împrumuturile pe care le ai. (…) Cred eu că actuala coaliţie nici tehnic şi nici politic nu îşi asumă ceea ce trebuie făcut pentru redresarea economiei româneşti, pentru că, pe fond, problema este să redresezi economia, reducând, în acelaşi timp, cheltuielile de funcţionare a statului.

Coaliţia asta trebuie să le facă şi, pentru că nu le face, eu am această sugestie: să cheme Fondul”, a afirmat Traian Băsescu, vineri seară, într-o intervenţie la B1 Tv. El a argumentat că o intervenţie a FMI ar presupune „bani ieftini” şi faptul că se pot ordona activităţile care vizează reducerea deficitului bugetar al ţării. Băsescu a amintit că anul trecut România a plătit 11 miliarde de euro dobânzi, iar anul acesta cifra se va situa, potrivit fostului preşedinte, la 20 de miliarde. „Aş chema Fondul ca măsură preventivă, din prudenţă aş chema Fondul pentru o gestionare credibilă a măsurilor care urmează a fi luate”, a adăugat Traian Băsescu.