Cum a arătat București după cea mai grea iarnă din istoria sa, când zăpada a depășit cinci metri

Iernile din ultimii ani au fost friguroase, însă niciuna nu s-a comparat cu gerul puternic care a afectat România în 1954.

Marele viscol din acel an a făcut ca iarna respectivă să fie considerată cea mai friguroasă din secolul XX.

Atunci a fost înregistrat cel mai gros strat de zăpadă din istorie, rafalele de vânt au atins 126 km/oră în București, iar temperaturile au coborât până la - 25 de grade Celsius. Ciclonul mediteranean care a declanșat viscolul din 1954 După o iarnă obișnuită, la începutul lunii februarie 1954 un ciclon mediteranean care traversa Peninsula Balcanică s-a încărcat cu umiditate deasupra Mării Negre.

Când a ajuns pe teritoriul României și a întâlnit un front de aer rece, fenomenele meteo s-au intensificat brusc.

A urmat un vânt puternic și rece, apoi patru episoade de viscol sever, care au acoperit marile orașe cu troiene ce au ajuns până la cinci metri, inclusiv în București. Imaginile din acea perioadă surprind oameni care săpau tuneluri prin nămeții uriași pentru a putea ieși din locuințe.

Autoritățile au trimis armata și jandarmii să elibereze liniile de tramvai și șoselele, intervenind inclusiv cu tancuri. Pe 3 februarie 1954, la stația Grivița s-au acumulat 115,9 litri pe metru pătrat în doar 24 de ore.

Cel mai mare strat de zăpadă măsurat oficial a fost la Călărași, unde a atins 173 de centimetri.

Troienele au ajuns la câțiva metri înălțime și, în unele zone, au acoperit complet casele. Oamenii, chemați să deszăpezească Pe lângă viscol și nămeți, oamenii au îndurat temperaturi care au coborât până la minus 25 de grade Celsius.

Militarii nu au reușit să facă față situației, iar Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a transmis la radioul public apeluri către oameni să participe la deszăpezire și să sprijine aprovizionarea cu alimente a zonelor izolate. Autoritățile au stabilit reguli clare privind modul de îndepărtare și depozitare a zăpezii, pentru a preveni inundațiile după topire. Viscolul a blocat casele în doar 24 de ore Oamenii își amintesc că, în doar 24 de ore, viscolul a adunat zăpada în troiene atât de mari încât cei care locuiau la casă nu au mai putut deschide ușile sau ferestrele, cu excepția celor care se deschideau spre interior. „Nămeţii au acoperit străzile, gardurile, au înfundat curţile, ba, la unele case au ajuns până la streaşină.

Pe străzi abia s-au făcut ici - colo pârtii în formă de tranşee, în care oamenii dispar cu totul sau nu li se mai văd decât vârfurile căciulilor”, observa, pe 5 februarie, scriitorul Pericle Marinescu. „La 3 februarie a început de dimineaţă să ningă cu fulgi imenşi, fără întrerupere, până a doua zi.

Când ne-am trezit, în casă era întuneric.

Geamurile se deschideau în afară, la fel şi uşile, cu excepţia uneia dintre ele, cea de la bucătărie.

Ne-am dat seama că era zăpadă mare pentru că geamurile erau albe şi am încercat să ieşim, dar nu s-au deschis!”, a relatat cercetătorul istoric Dan Antoniu. Marele viscol din 1954 rămâne și astăzi cel mai sever episod consemnat în istoria măsurătorilor realizate de Administrația Națională de Meteorologie.

Deși au existat și alte perioade cu temperaturi foarte scăzute, nicio iarnă nu a mai adus un fenomen atât de extrem din 1954 până în prezent.