Pot luminile intermitente și sunetul să încetinească boala Alzheimer? O cercetătoare caută răspunsul

Poate boala Alzheimer să fie încetinită cu ajutorul luminilor intermitente și al sunetului? Aceasta este întrebarea pe care și-o pune Annabelle Singer, profesor asociat și inginer biomedical la Georgia Institute of Technology și Emory University, scrie CNN. În laboratorul său din campusul din Atlanta, Singer încearcă să înțeleagă mai bine tiparele activității neuronale din creier și ce anume nu funcționează corect la pacienții cu Alzheimer.

Pe baza acestor cunoștințe, speră să dezvolte noi modalități de tratament. „Abordarea noastră este foarte diferită față de cea clasică în Alzheimer”, spune ea. „Am identificat modul în care activitatea neuronală esențială pentru memorie eșuează în această boală.

Apoi folosim aceste informații pentru a dezvolta o stimulare cerebrală care ar putea îmbunătăți sănătatea creierului”. O abordare diferită de tratamentele medicamentoase În timp ce companiile farmaceutice investesc zeci de miliarde de dolari în terapii medicamentoase, Singer a ales un drum complet diferit: un dispozitiv care arată ca o pereche de ochelari de schi și căști audio. Ochelarii emit lumini intermitente la o frecvență de aproximativ 40 Hz — de circa cinci ori mai rapid decât un stroboscop obișnuit — iar căștile redau un sunet rapid, repetitiv.

Prin această combinație, cercetătoarea încearcă să influențeze activitatea neuronală asociată memoriei. Este o formă non-invazivă de stimulare senzorială care a arătat rezultate promițătoare în studii preclinice și într-un studiu de fezabilitate.

Testele preliminare au indicat că expunerea zilnică, timp de o oră, la lumină și sunet la 40 Hz ar putea încetini declinul cognitiv și pierderea de volum în regiuni ale creierului esențiale pentru memorie. „Nu știm dacă putem inversa afectarea memoriei deja instalate.

Ceea ce încercăm este să încetinim declinul continuu”, explică Singer. Studiu clinic de amploare În prezent este în desfășurare un studiu clinic de fază 3, care implică aproape 700 de pacienți în 70 de locuri din Statele Unite.

Studiul este condus de Cognito Therapeutics, o companie specializată în dispozitive medicale purtabile.

Singer este consilier științific în cadrul companiei. „Speranța este că persoanele care beneficiază de această stimulare vor avea un declin cognitiv mai lent sau deloc, comparativ cu cele care nu primesc tratamentul”, spune ea. Rezultatele sunt așteptate până la finalul anului. O cursă globală pentru noi tratamente Peste 7 milioane de americani cu vârsta de peste 65 de ani trăiesc cu Alzheimer, iar numărul ar putea ajunge la 13,8 milioane până în 2060, în lipsa unor progrese medicale majore.

La nivel global, aproximativ 57 de milioane de persoane suferă de demență, Alzheimer fiind cea mai frecventă formă, potrivit World Health Organization. În ultimii ani, US Food and Drug Administration a accelerat aprobarea unor medicamente noi, precum lecanemab și donanemab.

Totuși, eficiența lor este moderată, reducând declinul cu aproximativ 27% și respectiv 35%, iar riscurile includ edem sau hemoragii cerebrale potențial letale.

În plus, costul anual de aproximativ 30.000 de dolari limitează accesul multor pacienți. De la teatru la neuroștiință Pasiunea lui Singer pentru lumină și sunet datează din adolescență.

Crescută în Boxborough, Massachusetts, ea visa inițial la o carieră în scenografie.

Nu actoria o fascina, ci luminile de scenă și sunetul și felul în care acestea, coordonate perfect, creează o lume nouă. A studiat la Wesleyan University, apoi la University of California San Francisco, și a efectuat cercetare postdoctorală la Massachusetts Institute of Technology. Un moment decisiv a venit în timpul stagiului la centrul de memorie de la UCSF, unde a văzut direct pacienți cu Alzheimer. „Era impresionant cât de sofisticate erau testele, dar în același timp aveau foarte puține opțiuni reale de tratament”, își amintește ea. Acea experiență a determinat-o să caute soluții alternative. Cum funcționează stimularea la 40 Hz Cercetările anterioare arătaseră că luminile intermitente pot influența activitatea neuronală din cortexul vizual.

Însă Alzheimer afectează în special hipocampul, regiune crucială pentru memorie. „Am descoperit că lumina și sunetul combinate la 40 Hz pot ajunge la hipocamp”, explică Singer. Cel mai frecvent efect advers observat a fost durerea de cap.

În testele pe persoane cu tulburări convulsive, stimularea nu a declanșat crize, ba chiar a redus activitatea epileptică subclinică, un rezultat care continuă să fie investigat. O soluție accesibilă? Singer subliniază că tratamentele medicamentoase rămân importante, dar consideră că ele nu abordează direct mecanismele memoriei. „Un lucru care ne entuziasmează este cât de accesibilă ar putea fi această intervenție”, spune ea. „Dacă avem o metodă sigură, cu risc scăzut, asta schimbă complet ecuația”. Dacă studiul clinic în curs va confirma rezultatele preliminare, luminile și sunetele ar putea deveni o armă neașteptată în lupta împotriva uneia dintre cele mai devastatoare boli ale epocii moderne.