România și politicile „Green Deal” ale UE. Economist: „A sosit timpul să renunțăm la aceste ambiții faraonice"

Politicile „verzi” stabilite de Comisia Europeană și eliminarea importurilor de gaz rusesc se numără printre cauzele care au generat prețuri la energie extrem de ridicate în Uniune.

România este un caz și mai „special”, campioana Europei din punctul vedere al prețurilor la energie, subiect pe care Ziare.com l-a abordat cu Ionuț Purica. Uniunea Europeană a rămas singură în direcția politicilor energetice „verzi”.

În opinia doctorului în economie și inginerie, măsurile de tip „Green Deal” nu-și mai justifică aplicarea. „După cum se vede, în Uniunea Europeană nu există o gândire unitară pentru energie, cu excepția elementelor de reduceri de emisii, dar care încep să nu mai fie atât de importante, din moment ce Uniunea Europeană emite sub 6% din emisiile globale.

Ce să mai reduci? Începi să intri în niște chestiuni legate de securitatea sistemelor de energie și a aprovizionării de energie”, a explicat expertul în energie, pentru Ziare.com. Ionuț Purica: „E foarte clar că România finanțează prețurile mici din Germania, Franța și Austria” Pe fondul adoptării politicilor „verzi”, tarifele pentru consumatori au crescut enorm în sectorul energetic.

Cel mai grav sunt afectați românii, cetățenii europeni cu cele mai scumpe facturi - raportat la puterea de cumpărare. „Am fost co-autor al unui raport anul trecut, privind securitatea aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană.

Evident, aici vorbim despre o diferență majoră de prețuri între Europa de Vest și Europa de Est, în cadrul UE, lucru care în mod normal, la noi ar trebui să se traducă printr-o reglementare back-to-back a prețurilor energiei în România, cu prețurile energiei din Germania: dacă cresc acolo, cresc și la noi, de exemplu. Dar când la noi nivelul prețurilor e mai mare și o serie a profiturilor din energie sunt expatriate către companiile care fac asemenea profit, din Germania, Franța și Austria, e foarte clar că noi finanțăm prețurile mici din țările respective.

În consecință, trebuie gândit un mecanism care să asigure eficient și echitabil prețurile energiei în toată Uniunea Europeană”, a completat analistul. „Green Deal", aspru criticat de economistul Bogdan Glăvan: „A sosit timpul să renunțăm la aceste ambiții faraonice!" Economistul Bogdan Glăvan a tras un semnal de alarmă cu privire la „Green Deal", un program „faraonic", de inspirație „sovietică", potrivit cadrului universitar. „Este evident că ne taxăm, ne dăm în cap singuri.

Problema pe care o pun este: care e finalitatea? Un lucru este clar: planeta nu o vom răci în acest fel.

Europa emite un procent infim a emisiilor de carbon, la nivel mondial, sub 10%.

Putem înceta cu totul să folosim benzina și motorina, că planeta tot nu o vom răci. Eu cred că a sosit timpul să calibrăm mai atent aceste lucruri, să renunțăm la aceste ambiții faraonice, aș zice tipice regimului sovietic, apropo de planurile cincinale.

Este o abordare heirupistă, care nu are fundament în tradiția noastră nici democratică, nici în economia capitalistă.

Totuși, trebuie să respecți voința, preferințele oamenilor", a declarat economistul, anul trecut, într-un interviu pentru Ziare.com. Avertismentul economistului Radu Nechita: „Costurile Green Deal sunt uriașe și în creștere” România nu trebuie să se rupă de „realitățile economice” prin intermediul Green Deal, avertizează profesorul Radu Nechita. „Costurile Green Deal sunt uriașe și în creștere.

Ele au fost ignorate sau subestimate deliberat, au fost ascunse în moduri creative, dar acum populația le constată.

Cu siguranță există măsuri benefice în Green Deal, dar interzicerea motoarelor cu combustie internă nu este una dintre ele.

Nici închiderea de capacități de producție de energie înainte de a avea alternative funcționale. Preocuparea pentru mediu este una legitimă.

Știu acest lucru deoarece am copilărit în Baia Mare, un oraș care, în acea perioadă, era unul dintre cele mai poluate din țară.

În același timp, ecologia nu poate fi deconectată de realitățile economice, ea se supune analizei cost-beneficiu, în caz contrar ea trece în domeniul misticului”, a punctat cadrul didactic.