Despre platformă
Contact
Căutare știri
Aparență

Intră în cont
Înregistrează-te
Prima condamnare în dosarul „blonda lui Coldea”. Ce pedeapsă a dat Tribunalul București
General

Prima condamnare în dosarul „blonda lui Coldea”. Ce pedeapsă a dat Tribunalul București

EVENIMENTUL ZILEI 10.02.2026 16:09 (Preluat: 10.02.2026)
3 vizualizări

Vrei să înțelegi mai bine această știre?

Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.

Dosarul cunoscut în spațiul public drept „blonda lui Coldea” a ajuns la prima soluție judiciară, însă evoluția cauzei și elementele conexe mențin cazul în atenția publică. Tribunalul București a pronunțat o condamnare pentru inculpata Pandarof Marina-Ileana, într-un dosar care, de la momentul constituirii sale la DIICOT în anul 2022, a generat numeroase discuții și interpretări. Instanța a decis condamnarea inculpatei la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 9 luni de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu.

Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pentru o perioadă de 4 ani. Soluția a fost pronunțată în procedură simplificată, după ce inculpata a recunoscut faptele reținute în sarcina sa.

Procedura permite reducerea limitelor de pedeapsă în cazul recunoașterii vinovăției, însă dosarul nu s-a bazat exclusiv pe această recunoaștere. Denunțurile formulate în dosar au fost invocate ca circumstanțe atenuante Un element important al cauzei îl reprezintă două denunțuri formulate de inculpată, invocate în instanță înainte de pronunțarea soluției.

Acestea au fost luate în considerare atât ca probe, cât și ca circumstanțe atenuante. Potrivit informațiilor existente în dosar, unele dintre aspectele semnalate în denunțuri au fost deja confirmate prin investigații, în timp ce alte direcții de verificare sunt încă în desfășurare.

Aceste elemente au contribuit la percepția că ancheta are implicații mai largi decât faptele pentru care a fost pronunțată prima condamnare. Din punct de vedere procedural, dosarul a evoluat într-un mod care a atras atenția opiniei publice, în special prin modificările succesive ale direcțiilor de investigare și prin apariția unor informații în spațiul public. Dosarul a fost deschis la DIICOT în 2022 Cauza a fost constituită în anul 2022 la DIICOT, într-o fază inițială caracterizată de discreție.

În anul 2024, dosarul a revenit în atenția publică, fiind însoțit de informații apărute în presă și de discuții privind posibile implicații mai largi. Pe parcursul investigațiilor, au fost vehiculate public mai multe nume și ipoteze privind extinderea anchetei, însă nu toate acestea au fost confirmate în procedurile judiciare.

Evoluția cazului a creat impresia unei investigații cu ramificații complexe, în care direcțiile de analiză s-au modificat în timp. Inițial, cauza a avut caracterul unui dosar penal legat de infracțiuni privind drogurile de mare risc.

Ulterior, în spațiul public au apărut sugestii privind posibile conexiuni cu zone de influență, relații de putere sau aspecte ce ar putea implica resurse publice.

Aceste elemente nu au fost însă reflectate în rechizitoriul care a stat la baza primei condamnări. Percepția publică a fost influențată de evoluția anchetei De-a lungul timpului, apariția unor informații neconfirmate oficial și menționarea unor persoane fără calitate procesuală au contribuit la percepția că dosarul ar avea o miză mai mare decât cea reflectată în soluția pronunțată de instanță. În lipsa unor confirmări judiciare, aceste elemente au rămas la nivel de speculație sau interpretare publică.

Prima condamnare pronunțată de Tribunalul București se referă strict la faptele reținute în sarcina inculpatei Pandarof Marina-Ileana. Decizia instanței reprezintă primul rezultat concret al unei anchete începute cu mai mulți ani în urmă, dar nu înseamnă finalizarea tuturor procedurilor legate de acest caz. Dosarul disjuns privind Cătălin Ușurelu continuă O parte a cauzei a fost disjunsă și îl privește pe Cătălin Ușurelu, care a ales să fie judecat potrivit procedurii de drept comun, nu în baza recunoașterii faptelor.

Procesul în această componentă a dosarului continuă separat. În cadrul procedurilor, inculpatul a formulat o cerere de anonimizare a datelor personale, invocând o depresie cauzată de apariția în presă a unui articol despre caz.

Instanța a respins solicitarea. Judecătorii au motivat decizia printr-o formulare explicită: „nu s-ar mai produce niciun prejudiciu asupra imaginii inculpatului faţă de ceea ce este cunoscut deja, respectiv faptul că este acuzat şi este inculpat într-o cauză”. Continuarea acestui proces indică faptul că evoluția dosarului nu s-a încheiat odată cu prima condamnare.

Citește pe EVENIMENTUL ZILEI

Vrei să înțelegi mai bine această știre?

Folosește comentatorii AI pentru a obține perspective diferite și creează-ți propria interpretare personalizată sau obține o analiză detaliată cu AI.